Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Frica de a vorbi în public depășește frica de înălțimi, frica de șerpi și, uneori, chiar frica de moarte. Chris Anderson, directorul TED: „Știința prezentării ar trebui predată în fiecare școală”

Chris Anderson

Foto: Guliver Getty Images

Nu știu câți dintre voi aveți intenția de a vorbi, într-o bună zi, în cadrul unui eveniment tip TED. Vă mărturisesc că eu îmi doresc și o astfel de experiență! Așa că am început să mă pregătesc pentru a fi „în formă” când se va ivi oportunitatea.

La recomandarea unuia dintre organizatorii TEDx Cluj, am citit recent cartea lui Chris Anderson, directorul TED. O scriere de nota 10, cu multe exemple utile și elaborată într-un stil plăcut care m-a prins imediat, determinându-mă să pun „pe hold” parcurgerea altei cărți.

Câteva idei despre „Ghidul oficial TED pentru vorbit în public” (nu prea multe însă, deoarece chiar merită a fi citit și „asimilat” pe cont propriu).

La început, TED a fost o conferință anuală care reunea domeniile tehnologie, divertisment și design (așa se explică și numele). Însă, de câtva timp, s-a extins și acoperă teme foarte variate; în 2015, conferințele TED au ajuns să fie vizualizate de peste un miliard de ori! Puterea cuvântului rostit este mult peste cea a cuvântului scris. De ce? Simplu: poartă și transmite emoțiile, creativitatea, vulnerabilitatea celui care îți vorbește. 

Spune Chris Anderson: „În secolul XXI, știința prezentării ar trebui predată în fiecare școală, pe lângă scriere, citire, aritmetică.” Hmm, deja mă gândesc la programe școlare care să includă: retorică, meditația mindfulness, ateliere de antreprenoriat…

Pentru a susține un discurs, trebuie doar… să te ridici și să spui ceva. Simplu la prima vedere, așa-i? Dar ce ne facem cu teama de a te afla pe o scenă și de a fi privit(ă) de sute de perechi de ochi? Studiile arată că frica de a vorbi în public depășește, ca intensitate, frica de înălțimi, de șerpi și uneori chiar frica de moarte. De ce? Pentru că fiind „animale sociale” ne pasă (uneori, prea mult aș zice) de părerea pe care o au ceilalți despre noi.

Frica, însă, ca și vulnerabilitatea, poate fi transformată în elementele mobilizatoare ale unui discurs. Este important să fii cât mai autentic, să îți găsești propriul stil de adresare, să vorbești din inimă, cu deschidere și convingere. „Scopul tău nu este să fii Winston Churchill sau Nelson Mandela. Scopul tău este să fii tu însuți!”

Să zicem că ți-ai făcut curaj și te simți pregătit(ă) să intri pe scenă. Excelent! Dar știi ce idee vrei să transmiți? Nu trebuie să fie vorba despre vreo descoperire științifică, dar trebuie să fie ceva ce merită să fie împărtășit, care să fie primit de audiență ca un dar de preț. Principală sarcină a vorbitorului este de a oferi ceva publicului, și nu de a-i lua. Așa că, dacă ți-ai propus să bați câmpii, să vinzi ceva, să îți faci reclamă prin intermediul unui discurs, uită! Îți vei face o favoare în primul rând ție!

Oamenilor le plac autenticitatea, curajul, munca altruistă. Acestea sunt elemente inspiraționale. „Scopul unui discurs este să spui ceva cu sens.” Elizabeth Gilbert recomandă: „Vorbește despre ceva ce știi și iubești din toată inima. Arată-mi pasiunea ta tocită de decenii, nu vreo șmecherie proaspătă și radicală, și crede-mă: voi fi captivată.” 

Pentru a ne ajuta în creionarea a „cum” se structurează și transmite un discurs de calitate, Anderson alocă mai multe capitole în care ne vorbește despre instrumentele discursului, procesul de pregătire și momentul „pe scenă”. Vă invit să aflați despre fiecare dintre acestea, prin studiu individual.

Ca bonus, la finalul cărții, Chris ne oferă o lista cu discursuri TED care merită ascultate, văzute, „simțite”. Spor!

Încheia prin a enumera câteva dintre discursurile mele favorite și prin a va îndemna să încercați, măcar o dată, să vă expuneți ideile în fața unui public. S-ar putea să vă placă!  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred că ar fi o ideie bună de-aş avea posibilitatea să ţin discursuri la înmormântarea unor rude care au ţinut la mine şi m-au ajutat mult. Încă până acum nu mi s-s oferit ocazia.
    Oricum,cel mai frumos şi interesant discurs e acela al propriei vieţi împlinite,fericite,trăite pentru tine şi pentru ... bine când se cere şi doar dacă poate fi făcut în secret.
    • Like 0
  • Cristi check icon
    Mie mi-e frica sa vorbesc chiar si in gand.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult