Foto: Guliver Getty Images
Nu știu câți dintre voi aveți intenția de a vorbi, într-o bună zi, în cadrul unui eveniment tip TED. Vă mărturisesc că eu îmi doresc și o astfel de experiență! Așa că am început să mă pregătesc pentru a fi „în formă” când se va ivi oportunitatea.
La recomandarea unuia dintre organizatorii TEDx Cluj, am citit recent cartea lui Chris Anderson, directorul TED. O scriere de nota 10, cu multe exemple utile și elaborată într-un stil plăcut care m-a prins imediat, determinându-mă să pun „pe hold” parcurgerea altei cărți.
Câteva idei despre „Ghidul oficial TED pentru vorbit în public” (nu prea multe însă, deoarece chiar merită a fi citit și „asimilat” pe cont propriu).
La început, TED a fost o conferință anuală care reunea domeniile tehnologie, divertisment și design (așa se explică și numele). Însă, de câtva timp, s-a extins și acoperă teme foarte variate; în 2015, conferințele TED au ajuns să fie vizualizate de peste un miliard de ori! Puterea cuvântului rostit este mult peste cea a cuvântului scris. De ce? Simplu: poartă și transmite emoțiile, creativitatea, vulnerabilitatea celui care îți vorbește.
Spune Chris Anderson: „În secolul XXI, știința prezentării ar trebui predată în fiecare școală, pe lângă scriere, citire, aritmetică.” Hmm, deja mă gândesc la programe școlare care să includă: retorică, meditația mindfulness, ateliere de antreprenoriat…
Pentru a susține un discurs, trebuie doar… să te ridici și să spui ceva. Simplu la prima vedere, așa-i? Dar ce ne facem cu teama de a te afla pe o scenă și de a fi privit(ă) de sute de perechi de ochi? Studiile arată că frica de a vorbi în public depășește, ca intensitate, frica de înălțimi, de șerpi și uneori chiar frica de moarte. De ce? Pentru că fiind „animale sociale” ne pasă (uneori, prea mult aș zice) de părerea pe care o au ceilalți despre noi.
Frica, însă, ca și vulnerabilitatea, poate fi transformată în elementele mobilizatoare ale unui discurs. Este important să fii cât mai autentic, să îți găsești propriul stil de adresare, să vorbești din inimă, cu deschidere și convingere. „Scopul tău nu este să fii Winston Churchill sau Nelson Mandela. Scopul tău este să fii tu însuți!”
Să zicem că ți-ai făcut curaj și te simți pregătit(ă) să intri pe scenă. Excelent! Dar știi ce idee vrei să transmiți? Nu trebuie să fie vorba despre vreo descoperire științifică, dar trebuie să fie ceva ce merită să fie împărtășit, care să fie primit de audiență ca un dar de preț. Principală sarcină a vorbitorului este de a oferi ceva publicului, și nu de a-i lua. Așa că, dacă ți-ai propus să bați câmpii, să vinzi ceva, să îți faci reclamă prin intermediul unui discurs, uită! Îți vei face o favoare în primul rând ție!
Oamenilor le plac autenticitatea, curajul, munca altruistă. Acestea sunt elemente inspiraționale. „Scopul unui discurs este să spui ceva cu sens.” Elizabeth Gilbert recomandă: „Vorbește despre ceva ce știi și iubești din toată inima. Arată-mi pasiunea ta tocită de decenii, nu vreo șmecherie proaspătă și radicală, și crede-mă: voi fi captivată.”
Pentru a ne ajuta în creionarea a „cum” se structurează și transmite un discurs de calitate, Anderson alocă mai multe capitole în care ne vorbește despre instrumentele discursului, procesul de pregătire și momentul „pe scenă”. Vă invit să aflați despre fiecare dintre acestea, prin studiu individual.
Ca bonus, la finalul cărții, Chris ne oferă o lista cu discursuri TED care merită ascultate, văzute, „simțite”. Spor!
Încheia prin a enumera câteva dintre discursurile mele favorite și prin a va îndemna să încercați, măcar o dată, să vă expuneți ideile în fața unui public. S-ar putea să vă placă!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.