Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Gâlceava „unicilor” cu „progresiștii” sau de ce schimbarea modului de impozitare nu aduce miraculos bani mai mulți la buget

Oameni pe stradă în București

Foto: Getty Images

Nu cred că reușim să ne punem de acord cei care susținem cota unică și o impozitare mai redusă cu cei care se uită la impozitarea progresivă și cote ridicate. Încercăm să rezolvăm probleme diferite. „Unicii” vor să stimuleze activitatea economică pentru a închide rapid decalajul cu Europa de Vest. „Progresiștii” vor să aplatizeze din inegalități și ca cei cu venituri mari să contribuie și mai mult la cufărul public. Există un punct de întâlnire, dar și o mare capcană pentru „progresiști”: este greu de crezut că poți să crești rapid salariile și să aplici cote progresive în același timp.

Dacă mă uit cu lupa liberală, cota unică este un avantaj competitiv pentru România. Este simplu de administrat într-o țară unde ANAF-ul încă este nereformat și nedigitalizat și unde economia informală este la un nivel îngrijorător, iar frânele pe care politicienii le pun unei justiții independente au și efectul că se plătește la negru, se fură TVA cu nemiluita și se fac multe scheme la limita legii care scad povara fiscală.

Lupa democratică îmi spune că există virtute într-o societate mai egalitară și impozitul progresiv duce în această direcție. Democrației îi este greu să gestioneze societăți pronunțat inegale. Pe de altă parte îi este greu să gestioneze și societăți sărace și dacă punctul în care introduci așa ceva este prost ales sau prost desenat riști să rămână locomotivele fără cărbuni. Nu prea văd nici cum ANAF-ul nostru, într-o țară cu analfabetism funcțional ridicat poate gestiona un sistem cu deductibilități de tot felul. Numărul de fente va crește și cotele mari vor fi doar pentru fraieri. Eu sunt foarte sceptic că vor crește veniturile bugetare.

Unde ne putem întâlni? Vrem să creștem veniturile bugetare ale României. Primul pas ar fi să redevină cota unică, unică. Astăzi e cam ciuruită. Asta ar crește gradul de impozitare în special în rândul celor mai înstăriți și ar aduce destul de repede bani la buget și ar fi și un semnal de echitate. Apoi să nu ne mai furăm căciula. E cam ridicol când aceeași politicieni care vor să țină justiția cumințică se miră că avem evaziune fiscală. Legea nu domnește selectiv. ANAF-ul și ITM-ul să pună mâna și biciul pe șmecheri. După ce vedem cât se strânge din cele două măsuri cred că putem discuta dacă cota ideală este 16% sau 18% sau 19% în funcție de gradul de colectare din PIB la care vrem să ajungem. Altfel punem carul înaintea boilor.

Ce lipsește din toată această dezbatere este o privire aruncată mai atent în viitor. E foarte mult mimetism (ce face Germania, ce face Bulgaria etc.) ceea ce este de înțeles, că n-am inventat noi taxarea, dar mult prea puțină dezbatere despre România următorilor 10 ani, cum va arăta ea și ce ne propunem să taxăm și de ce. Cum schimbă automatizarea ecuația? Ce se automatizează în România? Ce meserii dispar și pe care vrem să le stimulăm să apară? Ce industrii încurajăm și pe care le descurajăm în contextul reașezărilor globale? Cum ne creștem autonomia strategică fără să ne închidem în noi înșine? Dacă dezbaterea rămâne atât de ancorată în trecut și în cum fac alții mi-e că o să ajungem să impozităm o economie pe care nu o avem și în scopuri pe care nimeni nu le înțelege.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pai asta ii marea problema a bugetului ...prea multe usite de scapare pentru "privilegiati"( a se citi smecheri). Oamenii care chiar au bani multi , scapa fara sa plateasca nimic. ANAF ii oarba la cei care fac bani ilegal. Ii oarba la multe ilegalitati . In piete gasesti tigari , parfumuri , tot ce vrei fara chitanta , fara timbru fiscal, fara nimic. Samsari de masini , apartamente , de orice. Negoita vinde 1000 de apartamente pe persoana fizica sa nu plateasca nimic , ca ex. Si ce impozitare progresiva sa bagi cand jumatate din populatia Romaniei lucreaza pe salariul minim. Impozitarea progresiva inseamna ca la unii cresti impozitarea , iar la altii scazi. Credeti ca PSD o sa scada la cineva ceva? Nimic. Si cu banii care presupun ei ca ii castiga din sistemul progresiv , ce fac cu ei? Care ii planul? Sau prima data sa se vada cu sacii in caruta si apoi ma-i vad ei. Asa au mintit si cu cei 8 eurocenti la carburant ca o sa faca autobenzi. S-au facut miliarde din taxa si drumuri ioc. Asa si cu vinieta . Asa cu orice taxa. De PNRR se mai aude ceva? De absorbtie de fonduri europene? Nimic . Statul nu ii in stare de nimic. Stam pe o infrastructura gata sa cada si nici toti banii din lume nu ar putea sa previna un colaps daca tot aceeasi bugetari avem
    • Like 0
    • @ Natalia Todorov
      Dorin check icon
      Exact,cu aceiași bugetarii pur și simplu Proști si nesimțiți nu putem avea pretenția să se poată schimba ceva cu adevărat.Avem 1400000 de bugetari de stat la stat ???!!!
      • Like 1
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro