Game și set la Washington. Concluziile unei vizite istorice

Vizita Președintelui Klaus Iohannis la Washington are toate atributele unui moment istoric pentru România, pentru parteneriatul strategic cu Statele Unite și, probabil, pentru întreaga axă transatlantică. Președintele României, susținut de echipe remarcabile la nivelul Președinției și al Ambasadei României la Washington, a jucat perfect mingea pe care istoria ne-a trimis-o peste fileu. Nu împotriva cuiva, ci pentru România și interesele noastre strategice. Vizita a depășit prin amploare și execuția fără greșeală de partea românească așteptările optimiste pe care le exprimam în ultimul nostru articol. Suntem în fața unui game changer în politica externă, iar România poate să-și asume un rol pe care l-a mai jucat în istorie, într-un alt registru: pod între două mari puteri – de data aceasta, SUA și UE. 

Pe fond, România a bifat la Washington mai multe teme strategice. Cea mai importantă dimensiune a parteneriatului strategic, cea militară, a fost întărită fără echivoc printr-o declarație cu multiple consecințe globale. La întrebarea inspirată a Ramonei Avramescu (ulterior, s-a consemnat că întrebările au fost agreate de întreg corpul de presă român aflat la Washington), Președintele Trump a afirmat fără echivoc angajamentul SUA pentru articolul 5 al Tratatului Nord Atlantic: „Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor.” Acest articol vital este și piatra de temelie a parteneriatului strategic România-SUA, iar declarația președintelui american ar trebui să calmeze spiritele după reuniunea NATO de la Bruxelles de săptămâna trecută, când discursul lui a fost evaziv în această privință.

În al doilea rând, vizita Președintelui Iohannis la Washington a fost prilejul reafirmării sprijinului SUA pentru statul de drept și lupta anticorupție din România. Și în acest caz, declarațiile Președintelui Trump (și a altor înalți oficiali americani) sunt extrem de clare: „Susținem puternic România și așadar susținem și lupta împotriva corupției. Întotdeauna o vom susține și îl vom susține pe președintele vostru. 

(Foto Facebook/Klaus Iohannis)

A făcut o treabă minunată, e foarte popular, lucrează din greu. Știm tot ce se întâmplă în România. El va câștiga această luptă, are sprijinul nostru.” Oare cum s-au simțit artizanii ordonanței 13 la auzul acestor cuvinte din gura Președintelui Trump? Au venit tot la ceas de noapte, în România, prilej pentru hoți să audă cu urechile lor că faptele lor au consecințe, iar SUA rămâne cu ochii pe tot ceea ce se întâmplă la București. De urmărit reacțiile „liderilor” actualei coaliții de guvernare: vor coborî privirea, vor evita subiectul, sau se vor transforma în purtătorii steagului anti-american în România?

Conform așteptărilor, Donald Trump a legat lupta anticorupție mai puțin de nevoia consolidării democrației românești și mai mult de nevoia unui mediu privat competitiv pentru investitorii străini. Ne amintim că în discursul de la inaugurare, Președintele Trump a pus America pe primul loc și a afirmat clar că nu se va implica în treburile interne ale altor state. Dar, în plan economic, un businessman știe că investitorii americani care vin în număr tot mai mare spre România au nevoie un de ecosistem liber, curat și predictibil. Tocmai din această cauză ne așteptăm ca lupta anticorupție să rămână un subiect vital pe agenda bilaterală România-SUA. 

De urmărit și evoluția discuțiilor din jurul programului visa waiver. Presa americană a speculat evidenta divergență de opinii între președinții SUA și România: Donald Trump a spus că nu au discutat acest aspect, Klaus Iohannis a spus că l-a menționat. Totuși, nu e nimic surprinzător aici. Donald Trump, care s-a poziționat ferm în chestiunea imigrației, nu poate vira brusc la 180 de grade pentru România. De partea cealaltă, Klaus Iohannis nu se ferește să abordeze subiectul de interes maxim pentru comunitatea românească din SUA și pentru românii din țară. Procedurile legate de eliminarea vizelor sunt extrem de clare, iar România trebuie să le îndeplinească. Aici nu se pune problema de „merge și-așa”. Premisele rămân pozitive, iar Ambasada României la Washington va continua să apese pedala de accelerație în direcția dorită, pe un fond și mai favorabil după această vizită.

În al treilea rând, este de remarcat jocul abil de politică externă al Președintelui Iohannis. A accentuat puternic importanța parteneriatului cu SUA și nevoia de a pune umărul la efortul NATO, lăudând apelul Președintelui Trump către aliații europeni de a atinge ținta asumată privind alocarea celor 2% pentru apărare. Rămâne un subiect important pentru președintele SUA, enunțat încă din campanie, iar răspunsul României nu poate decât să îl bucure – nu ca o reacție de supunere, ci ca o acțiune în interes național, în acord cu promisiunea făcută cu prilejul aderării la NATO. Totodată, președintele României a afirmat răspicat că interesul Americii este o Europă unită și puternică. A fost o declarație demnă de un veritabil lider al UE, declarație care poziționează România ca vector important al relațiilor transatlantice și respinge orice încercare de divizare a blocului european (de ex., pe linia New vs. Old Europe).

Totodată, Președintele Iohannis a avut o abordare sinceră, fără ocolișuri, privind amenințarea Rusiei în regiune: „Toată lumea este preocupată. Preocuparea trebuie să ducă la pregătire. (...) Avem nevoie de dialog cu Rusia. Dar avem nevoie și de ceea ce am decis cu toții în cadrul NATO, de acțiuni puternice de descurajare (deterrence – n.a.).” Răspuns precis, fără ocolișuri, cu implicații clare pentru măsurile care trebuie urmate.

În fine, o notă legată de stil. Președintele Iohannis ne-a reprezentat cu demnitate la Washington, ridicându-se la înălțimea momentului, unic în istoria recentă. A fost calm, coerent, ferm și precis. A jucat fără greșeală și nu s-a temut să abordeze subiectele grele. Ba chiar a adăugat o notă de umor bine dozat prin observația legată de vremea excelentă de la Washington, parcă în oglindă cu remarca Președintelui Bush privind celebrul curcubeu de la București. Stilul Președintelui Iohannis, direct și sincer, îl face remarcat nu doar în comparație cu politicienii români, ci și în plan extern.

(Foto Facebook/Klaus Iohannis)

Ce urmează după acest set câștigat de România? Oportunitatea de a câștiga meciul cu inamicii noștri binecunoscuți de toată lumea: corupția, sărăcia, marginalizarea în plan extern. Vizita Președintelui Iohannis este o certă victorie a diplomației românești de la Washington și București, rezultatul unui efort îndelung și complicat. Președintele Iohannis poate construi în continuare pe această bază solidă, iar vestea îmbucurătoare este că exact asta face: urmează într-un timp foarte scurt (19-20 iunie și respectiv 22-23 iunie) întâlniri bilaterale cu Angela Merkel, cancelarul german, și cu Emanuel Macron, noul președinte al Franței. Categoric unul dintre subiectele abordate va fi relația cu SUA.  

România își ia în serios și joacă bine rolul de liant pe dimensiunea transatlantică, fiind și o voce regională puternică în ceea ce privește pericolul Rusiei lui Vladimir Putin. Trebuie să continuăm cu dezvoltarea trilateralei strategice România-Turcia-Polonia și, bineînțeles, cu aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA pentru a pune în valoare nu doar dimensiunea de securitate, ci și cea economică și de cercetare-inovare-educație (am explicat mai pe larg aici cum și de ce). Toate acestea au un potențial enorm. Dacă vom continua să jucăm fără greșeală, viitorul este după cum a spus în stilul caracteristic Președintele Trump la conferința de presă de ieri: „foarte, foarte, foarte strălucitor”. Deocamdată am câștigat un set. Lupta pentru câștigarea meciului continuă și nu este deloc ușoară. 

A contribuit Alin Iliescu

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp