Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

GENERAȚIA B. Civic Alert sau cum poți astupa gropile din cartierul tău cu telefonul mobil

Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Un nou crater a apărut în mijlocul drumului, la colțul blocului a răsărit peste noapte un munte de gunoaie, trotuarul pe unde îți plimbi copilul este tot mai deteriorat, în fața blocului tău zace o mașină abandonată de ani, de care nimănui pare că nu ii pasă? O fotografie făcută cu telefonul mobil, însoțită de o scurtă explicație, trimisă cu ajutorul aplicației Civic Alert poate însemna primul pas către rezolvarea problemei.

Sesizarea este prelucrată și trimisă de voluntarii de la asociația Civic Alert la primăria sau instituția publică în responsabilitatea căreia este cazul semnalat. Peste 45.000 de persoane au descărcat Civic Alert. Până acum au fost primite, procesate în call center și trimise autorităților peste 15.000 de alerte din toată țara, cele mai multe dintre ele despre parcări abuzive, gropi, gunoaie și mașini abandonate. Aplicația a fost lansată în variantă beta pe 16 noiembrie 2015 și este în curs de dezvoltare și optimizare. Este disponibilă gratuit în App Store și în Google Play.

Cred că tehnologia și toți cei care o folosesc pot îmbunătăți spațiul civic. Adică fiecare dintre noi, doar cu un telefon mobil și cu spirit civic, putem face gesturi simple pentru un oraș mai civilizat.

— Adrian Stănescu, fondator Civic Alert

Cum se pot implica locuitorii în rezolvarea astuparea gropilor prin intermediul tehnologiei

Adrian Stănescu, fondatorul Civic Alert, spune că ideea aplicației i-a venit după o experiență personală.

“Am pornit de la premisa că autoritățile abilitate să rezolve problemele cetățenilor nu știu întotdeauna despre existența lor. Civic Alert a apărut după ce timp de două luni mi-am promis zilnic că voi sesiza primăria despre semaforul lipsă de lângă parcul unde îmi plimb copiii. Puțini avem timp să facem cereri scrise și să le depunem personal. Dar putem face o poză cu telefonul mobil", spune Adrian Stănescu, fondator Civic Alert.

Civic Alert nu are culoare politică și nu este afiliată niciunei instituții publice, precizează din start cei care au realizat aplicația. Este o inițiativă civică bazată pe tehnologie și crowdsourcing, apărută din dorința de a trăi într-un spațiu mai civilizat, spun inițiatorii proiectului. Civic Alert.

Fondatorii speră ca Civic Alert să devină cea mai mare platformă folosită de cetățeni, autorități, media, ONG-uri, între care să faciliteze comunicarea, pentru rezolvarea problemelor comutăților. Autoritățile vor putea să nu se focuseze pe detecția lor, ci pe rezolvarea problemelor.

„La un mod simplist, nu ar trebui să avem politiști care se plimbe să vadă dacă s-a parcat undeva ilegal, ci ar trebui ca cetățenii să trimită aceste informații, iar poliția doar să vină să rezolve cazul respectiv. Așa ar fi și ei mai eficienți. Vorbim de implicarea cetățenilor în rezolvarea problemelor civice prin intermediul tehnologiei”, sună motto-ul celor de la Civic Alert.

Zece prieteni, foști colegi de facultate sau de muncă, voluntari la Civic Alert

Asociația non-profit Civic Alert a fost înființată în anul 2015 și coagulează o echipă de zece profesioniști în IT, project management, marketing și comunicare, care dedică proiectului o parte din timpul lor. Pe lângă cei 10 voluntari, mai sunt patru persoane care lucrează la un call center și un om de suport de la o companie de soft – Total Soft. Cu toții sunt foști colegi de facultate sau de muncă.

Categoriile pe care cetățenii pot face sesizări sunt în număr de 12, fiecare cu subcategoriile ei: Străzi și iluminat; Gunoi și vandalism; Trafic auto, semne de circulație; Mediu; Apa și canalizare; Parcuri și spatii verzi; Transport în comun; Construcții; Angajați în serviciul public; Bicicliști; Fumatul în spatii interzise; Diverse.

În funcție de propunerile primite de la utilizatori, apar noi categorii, așa cum a fost categoria Bicicliști. La cererea utilizatorilor, ar putea fi introduse două noi categorii: una legată de problemele din spațiile de învățământ și una de sistemul sanitar. „Suntem deschiși sugestiilor”, spune fondatorul.

Topul sesizărilor transmise Civic Alert:

1895 - parcare abuzivă / ilegală

1555 - groapa

894 - deșeuri abandonate / gunoaie

743 - vehicul abandonat

460 - trotuar deteriorat.

Utilizatorul aplicației primește email atunci când sesizarea sa este trimisă către autorități, poate afla online statusul sesizării sale și este înștiințat atunci când autoritățile trimit un răspuns.

La 16 martie 2016, în sistem erau 424 alerte rezolvate din 12.026 existente. O alertă primită este mai întâi procesată, adică este verificată dacă este relevantă, dacă este despre un subiect civic, dacă are informațiile complete, cum ar fi adresa și încadrarea corectă pe categorie. Apoi este redactată sesizarea și transmisă către autorități.

Autoritățile la rândul lor răspund, conform legii, în 30 de zile. Sau nu răspund.

„Uneori primim răspunsuri și mai repede de 30 de zile, dar cel mai adesea nu. De fapt, am constatat empiric că multe alerte se rezolvă cu mult înainte de a primi răspunsul oficial de la autorități. Utilizatorii aplicației ne anunță pe Facebook”, spun reprezentanții Civic Alert.

Parteneriat cu ONG-uri

Fondatorul Civic Alert spune că în prezent încearcă să atragă ca parteneri în acest proiect alte organizații specializate.

„De exemplu, pe zona de mediu noi putem trimite o sesizare inițială către primărie sau Ministerul Mediului, dar dincolo de asta sunt aspecte complexe în spate, și atunci vrem să facem un parteneriat de exemplu cu WWF, cu Green Peace în care să le punem la dispoziție gratuit informațiile din alerte, iar ONG- urile, având experiență, pot contribui la rezolvarea problemei”, spune Adrian Stănescu.

„Toată lumea știe că aceste probleme există, dar de fapt nimeni nu știe câte sunt și care este evoluția lor în timp. Dacă le avem raportate putem să le monitorizăm în timp și să știm dacă numărul lor a scăzut, iar atunci s-a îmbunătățit segmentul respectiv. Dacă a crescut numărul lor, atunci evident că ne îndreptăm într-o direcție greșită”, arată Adrian Stănescu.

Investiție de 200.000 de euro, redusă la 30.000 de euro prin voluntariat

Investitia pentru realizarea aplicației este estimată la 200.000 de euro, în cazul în care proiectul ar fi fost contractat, însă suma efectiv cheltuită a fost de aproape șapte ori mai mică. Și asta pentru că cea mai mare parte din muncă a fost făcută voluntar.

„Investiția a fost de 30.000 de euro, bani cheltuiți în primii doi ani – 2014 și 2015. Acestea au fost costurile achitate, dar care au fost mult reduse pentru că munca cea mai multă am făcut-o noi, voluntar. Un calcul arată că, dacă proiectul ar fi fost contractat, la nivel de volum de muncă - număr de ore de programare, complexitatea proiectului - investiția ar fi ajuns la 200.000 de euro”, explică fondatorul proiectului.

„Cea mai mare satisfacție e că oamenii ne-au validat că facem ceva bine”

În urmă cu patru ani Adrian Stănescu povestea la cunoscuți ideea sa. Mulți credeau că nu ar funcționa, că nu s-ar schimba nimic. Acum îi pare rău că nu a început proiectul mai devreme.

„Sincer, cea mai mare satisfacție a fost legată de faptul că oamenii ne-au validat că facem ceva bine. Ne scriu pe Facebook și ne spun au postat o alertă, au venit cei la primărie și au astupat groapa. Eu am avut ideea asta pornind de la o problemă personală. Am zis că nu e corect să comentăm de pe margine, să punem pe Facebook și să nu facem nimic. Am decis să trimit o sesizare scrisă. Procesul fiind foarte complex, nu am reușit. Dacă nu faci în momentul acela, te iei cu alte lucruri și uiți. Cumva mi-a rămas în minte treaba asta”, povestește el despre cum a început totul.

Primăria Capitalei primea doar sesizări pe hârtie, nu pe email

Primăria Capitalei a fost, până acum două săptămâni, singura autoritate unde cei de la Civic Alert nu puteau trimite sesizările decât în scris, nu și pe email. „Eram nevoiți să le printăm, să le trimitem prin curier sau să le depunem personal. Se ducea o colegă de-a noastră în fiecare dimineață cu sesizările primite în ziua precedentă”. În urmă cu două săptămâni Primăria Capitalei i-a anunțat că le acceptă și sesizările prin email.

Mai sunt cazuri de autorități unde nu există resurse sau infrastructură, continuă fondatorul Adrian Stănescu. Deși Civic Alert trimite pe email sesizările venite de la utilizatorii aplicației, cei de La Primăria Sectorului 1, de exemplu, le printează și le circulă între departamente. „Nu că nu ar vrea, ci pur și simplu nu au resursele tehnologice”, crede el.

„Cu privire la cererea dvs vă anunțăm că nu am identificat problema”

Cea mai mare problemă este legată de faptul că, deși toate alertele Civic Alert sunt sortate, organizate și transmise exact la autoritatea responsabilă de problema semnalată, sunt multe instituții care nu răspund la solicitare.

Pentru cele 15.000 de alerte transmise către instituții, Civic Alert a primit doar 5.000 de răspunsuri.

O altă mare problemă este că unele autorități le trimit un răspuns incomplet.

„Am avut situații în care ne-au răspuns ceva de genul <<cu privire la cererea dvs, vă anunțăm că nu am identificat problema>>. Care cerere, din ce dată, cu privire la ce problemă. Răspunsul nu are un număr alocat cererii”. Iar munca de identificare a sesizării consumă foarte mult timp. Și asta pentru că sunt autorități care nu au un sistem de trasabilitate a sesizărilor. „Evident că noi stăm și le filtrăm. Ok, pe orașul acesta au fost 500 de sesizări trimise. Răspunsul a fost pe data asta, deci trebuie să fie o cerere înainte de data asta”.

Sunt și autorități care stau bine la acest capitol. „Comunicăm foarte bine cu Primăria Clujului sau Primăria din Iași”.

Crowdsourcing, tehnologie și spirit civic

Crowdsourcing, tehnologie și spirit civic. Așa poate fi descrisă viziunea Civic Alert.

„Nu mai este corect ca oamenii doar să aștepte de la stat, sau de la autoritate. Primăria să facă curat, să vină primăria să îmi ia gunoiul. Trebuie să am grijă să nu arunc gunoiul pe stradă, dacă vreau să fie curat. Este vorba de implicare civică, care a devenit foarte facilă prin tehnologie. Dacă pot să îmi fac poze la mall sau în vacanță, atunci pot să fac și o poză la o gură de canal fără capac. Dacă nu o fac, atunci nu mai pot să mă lamentez pe Facebook”, crede Adrian Stănescu.

Pe aceeași platformă fondatorii lucrează la dezvoltarea unor servicii colaterale, extensii ale platformei. Astfel, următorul proiect ține de măsurarea poluării aerului. În primă fază vor exista 10 senzori care măsoară poluarea cu praf și care vor fi conectați la telefonul mobil. Măsurătorile vor fi făcute, în timp real, în cadrul unui parteneriat cu asociația bicicliștilor.

În București stațiile de măsurare a poluării aerului nu mai funcționează de șase ani. Bucureștiul e al patrulea cel mai poluat cu praf oraș din Europa. România are infringement de la Comisia Europeană pe această temă. Dacă autoritățile nu au resursele necesare sau mai durează până să ia măsuri, putem să facem noi ceva, spun cei de la Civic Alert.

Lost alert

Pe aceeași platformă vor să facă un serviciu online de obiecte pierdute.

„Toată lumea care a găsit un câine sau o pisică postează la întâmplare pe Facebook sau lipește afișe pe stradă. Folosind tehnologia, e foarte simplu. Dacă am găsit niște chei le fac o poză, le geolocalizez unde le-am găsit, le trimit ca alertă și noi putem vedea dacă cineva spune ca a pierdut niște chei asemănătoare și să îl punem în legatură pe cel care a pierdut cu cel care a găsit obiectul”.

Cea mai bună aplicație non brand în cadrul Galei Mobile Awards România

Civic Alert a fost desemnată recent cea mai bună aplicație non brand în cadrul Galei Mobile Awards România, după numai cinci luni de la lansare.  „Cred că tehnologia și toți cei care o folosesc pot îmbunătăți spațiul civic. Adică fiecare dintre noi, doar cu un telefon mobil și cu spirit civic, putem face gesturi simple pentru un oraș mai civilizat. Premiul este o validare a unui proiect care a reușit încet, încet să convingă tot mai mulți oameni că gestul lor nu e în zadar", crede fondatorul Civic Alert.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    :))))))
    Waze (https://www.waze.com/ro/) există de ani de zile, o foloseşte tot românul, inclusiv taximetriştii şi şoferii primăriilor, oricine putea număra gropile gratuit, numai să fi vrut.
    • Like 0
  • check icon
    total de acord ! dar iata o problema imposibil de rezolvat : 1. intrati pe google maps 2. cautati strada radovanu sector 2 3. fixati harta ca sa aveti in pagina str. radovanu - sos fundeni - petrom 4. o sa observati o dunga gri inchis, este o scara de beton de bloc, care iese din str radovan, dunga continua cu gri deschis, este o fosta poteca, catre o alee fara denumire 5. ceea ce nu se vede pe harata este ca str radovan este la 10m sub nivelul sos fundeni. acum iata povestea : in 1985 blocurile de pe str radovanul erau date in folosinta locatarilor, ca de obicei nu existau strazi, trotuare, totul era o mare groapa de moloz si resturi de materiale si utilaje. incetul cu incetul locatarii acelori vremuri au inceput sa curete zona si sa amenajeze poteci din materialele ramase, bucati de beton, traverse de otel, nisip si pietris, bucati de tabla de la utilajele dezmembrate pentru a razbate catre sos fundeni unde circulau mijloace de transport in comun. au trecut astfel 3 ani si in 1988 au inceput sa para si primii copii nascuti in zona si primii batrani mutati, in consecinta locatarii au decis ca este nevoie de cai de acces pentru masina de salvare, pompele funebre, caruciare si in special pentru a ajunge la sos fundeni rapid, in vreme de ploaie poteca ce urca dealul devenea impracticabila. cum in epoca nu se putea cumpara sau fabrica la comanda, locatarii au incercat sa realizeze o scara din metal, prin sudura, pentru a urca dealul inalt de 10m. nu a fost posibila ancorarea in mal a scarii care devenea alunecoasa in anotimpul ploios. in final prin corupere si mita au reusit sa fure scarile pentru 2 niveluri de la blocurile nefinalizate in capatul opus al strazii. dupa 2 ani locatarii au sudat parapete si mana curenta si de atunci ele sunt acolo. au trecut 30 de ani, in 1990 strazile au fost betonate si au aparut rudimente de trotuar, in 2000 strazile si trotuarele au fost asfaltate, in 2013 au aparut linii care marcheaza plata parcarii (in europa parcarea de domiciliu este gratuita !), in 2016 sunt mai multe masini dacat spatiu disponibil pentru parcarea masinilor, desi este un cartier sarac. si zic, dupa 30 de ani scara se deterioreaza, este ingusta, nu exista imagine mai dezolanta ca batranii agatati de mana curenta a acestei scari in timp ce trag dupa ei carucioarele de alimente sau de copii. DORESC SA EVIDENTIEZ CA : REPREZENTANTII ALESI SAU NUMITI AI STATULUI ROMAN, AI PRIMARIEI CAPITALEI ROMANIEI, PRIMARIA DE SECTOR "NU CUNOSC REALITATILE LOCUITORILOR BUCURESTIULUI" in majoritatea lor acesti "conducatori" provin din afara oraselor, din zone lipsite de cele mai elementare servicii comunitare, fara apa curenta, trotuare, wc in apartamente, etc in consecinta comportamentul lor ... il putem gasi si mirosii la coltul strazii :) am plecat din zona de 20 de ani, dar ma intorc frecvent si dupa ce parkez masina iau pe talpi respectul lor pentru cetatean :) consider ca RESPECTUL SI DECENTA NU SUNT CHESTIUNI CARE SE POT INVATA, ELE FAC PARTE DIN ADN-UL NATIEI, EXISTA SAU NU ! o mana de Oameni nu va reusii sa stavileasca valul de incompetenta, nesimtire si lipsa de demnitate a autoritatilor, numai EMIGRAREA va poate scapa cu viata din acest infern al batranetii ! nu este vorba sa o duceti mai bine, este vorba sa fiti tratati cu DEMNITATE si DECENTA la varsta senectutii! scuzati lungimea si indignarea, daca vreti frustrarea ca acolo, in toata romania, batranii sunt omorati lent prin valoarea pensiei si "grija" autoritatilor fata de ei, dar voi toti veti fi BATRANI :), TOTI, :) si asta ma inveseleste :))
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult