Foto: Profimedia Images
Arctic Reflections este un start-up prin care un grup de oameni știință și antreprenori olandezi și-au propus să salveze gheața din Arctica și să lupte împotriva efectelor încălzirii globale printr-un procedeu inspirat din modul de mentenanță a patinoarelor naturale în Țările de Jos.
Habits by Republica a stat de vorbă cu Tom Meijeraan, co-fondator al Arctic Reflections, pentru a afla ce soluții inovatoare propune start-up-ul la care lucrează pentru regenerarea gheții arctice. Tom va fi prezent la București între 15 și 17 octombrie, pentru că este unul dintre speakerii Climate Change Summit 2024.
Idei cheie:
• Prima vară fără gheață în Marea Arctică s-ar putea întâmpla deja în 2030;
• Gheața marină arctică funcționează ca un frigider al lumii, reflectând energia solară în spațiu prin suprafața sa albă, naturală. Dispariția acesteia va cauza accelerarea încălzirii;
• Procedeul propus este, de fapt, extrem de simplu și presupune scoaterea apei din lac și revărsarea ei peste gheață pentru a crea noi straturi și a îngroșa suprafața;
• Cu cât mai multă gheața marină dispare, cu atât mai puțină energie solară este reflectată de aceasta și mai multă este absorbită de oceanul întunecat. Acest lucru duce la încălzirea apei și topirea accelerată a gheții;
• O concepție greșită este că Arctica este, în principal, o zonă înghețată pustie, dar pe suprafața ei locuiesc 4 milioane de oameni și este un loc unde trăiesc animale unice, precum narvalii, beluga și urșii polari.
În Țările de Jos, ne entuziasmează foarte mult gheața, deoarece ne place să patinăm pe lacurile și canalele noastre în perioada de iarnă. Din păcate, din cauza încălzirii globale, gheața naturală devine din ce în ce mai rară, iar patinajul (de viteză) pe gheață se practică, în prezent, mai ales pe stadioane acoperite.
Cu toate acestea, atunci când temperatura scade sub punctul de îngheț, începe o competiție acerbă cu privire la cine poate organiza primul concurs de patinaj pe gheață „naturală”. Pentru a accelera producerea gheții naturale, acești maeștri ai gheții - să le spunem- toarnă straturi de apă peste gheață, pe care astfel o vor îngroșa prin înghețare.
- Previziunile sunt alarmante - gheața arctică ar putea dispărea complet până în fiecare lună septembrie încă din 2030. Ce vă dă speranța că gheața marină arctică mai poate fi salvată sau că unele procese pot fi inversate?
Aveți dreptate că prima vară practic fără gheață în Marea Arctică ar putea avea loc deja în anii '30 din acest secol, așa că nu avem timp de pierdut. Totuși, dacă aș fi crezut că totul va fi bine, atunci nu aș fi co-fondat Arctic Reflections.
Pe partea optimistă, văd că oamenii încep să devină mai conștienți de problemă și înțeleg că declinul stratului de gheață arctică nu este doar o problemă locală, ci că ne poate afecta pe toți. Cred că există, de asemenea, o conștientizare tot mai mare a faptului că, pe lângă cel mai important obiectiv de reducere a emisiilor, ar trebui să facem mai mult și cel puțin să începem să cercetăm concepte pentru a prelungi sănătatea ecosistemelor critice în timp ce continuăm să reducem emisiile.
- Ce a inspirat crearea acestui proiect și cum v-ați implicat în el?
Colegul și co-fondatorul proiectului a fost inspirat de așa numiții „ijsmeesters” din Olanda. Sunt persoanele responsabile de starea gheții pe patinoarele naturale din Țările de Jos. Deoarece și ei se confruntă cu efectele schimbărilor climatice, patinajul pe gheață naturală devine posibil din ce în ce mai rar. Prin urmare, atunci când lacul îngheață din nou, acești ijsmeesters se asigură că patinoarul începe să funcționeze cât mai curând posibil, și fac posibil patinajul prin îngroșarea stratului de gheață. Procedeul este, de fapt, extrem de simplu și presupune scoaterea apei din lac și revărsarea ei peste gheață
M-am implicat în acest proiect parțial pentru că, în timpul ultimei mele misiuni ca manager de produs independent, am simțit cu tărie că vreau să am un impact mai mare decât lansarea unui nou produs sau a unui serviciu pentru un client corporativ. M-a motivat, de asemenea, și curiozitatea. Am observat că un fost coleg de-al meu tocmai își dăduse demisia din funcția de CEO al unei companii de date și am vrut să știu de ce. Atunci mi-a explicat ideea la care lucrase deja timp de un an și jumătate ca un fel de proiect secundar. Am fost intrigat de impactul enorm pe care l-ar putea avea, dar, în același timp, am înțeles că realizarea ei ar fi extrem de dificilă. Câteva săptămâni mai târziu am decis să ne dedicăm cu normă întreagă acestui proiect și am înființat Arctic Reflections.
- Care sunt principalele strategii sau tehnologii utilizate pentru a conserva sau a încetini pierderea gheții marine arctice?
Conceptul principal este, desigur, surprinzător de simplu: pomparea apei deasupra gheții, aici temperaturile reci din Arctica o vor face să înghețe rapid, astfel încât gheața să se îngroașe, ceea ce prelungește durata de viață a gheții în timpul lunilor calde de vară. Dificultatea va fi reprezentată de a putea face acest lucru la scară largă.
Pentru aceasta avem nevoie de pompe eficiente din punct de vedere energetic, cu un debit mare, pentru a deplasa aceste pompe pe gheață și disponibilitatea pe scară largă a unei surse de energie verde pentru a alimenta operațiunile noastre.
O strategie cheie va fi utilizarea forței naturii. Noi vrem să ne folosim de curenții oceanici naturali, cum ar fi curentul circular Beaufort, unul dintre cei doi mari curenți din Oceanul Arctic, pentru a distribui eficient gheața îngroșată în regiunea arctică.
- Care sunt cele mai importante amenințări cu care se confruntă în prezent gheața marină arctică și cum le veți gestiona prin acest proiect?
Cea mai semnificativă amenințare este aceea că declinul gheții marine creează o buclă de feedback. Cu cât gheața marină dispare mai mult, cu atât mai puțină energie solară este reflectată de aceasta și mai multă este absorbită de oceanul întunecat. Acest lucru duce la încălzirea apei, topirea mai rapidă a gheții, mai puțină energie solară reflectată și așa mai departe. O altă amenințare este funinginea neagră. Incendiile forestiere mari, precum cele din Canada pot aduce funingine neagră în Arctica, care întunecă gheața, ceea ce o face să absoarbă mai multă lumină solară și să se topească mai repede.
- Ce rol joacă gheața marină arctică în reglarea sistemelor climatice globale și de ce este conservarea acesteia este atât de importantă?
Gheața marină arctică funcționează ca un frigider al lumii, reflectând energia solară în spațiu prin suprafața sa albă, naturală. Dispariția acesteia va cauza accelerarea încălzirii. Și, potrivit climatologilor, se așteaptă ca o regiune arctică mai caldă să declanșeze o serie de reacții îngrijorătoare. Vorbim aici despre eliberarea de metan, un puternic gaz cu efect de seră din permafrostul care se dezgheață, despre slăbirea Vortexului Polar, care va provoca temperaturi extreme, topirea mai rapidă a ghețarilor, care determină creșterea nivelului mării și chiar încetinirea curenților oceanici importanți.
- Comunitățile indigene arctice joacă un rol în cadrul proiectului? Cum integrați cunoștințele și preocupările acestora în eforturile dumneavoastră?
Da, absolut. Probabil că este invers: nu există niciun rol pentru noi fără colaborarea cu comunitățile indigene din Arctica. Ei folosesc gheața marină pentru pescuit și vânătoare și au nevoie de ea pentru transport. De asemenea, gheața poate proteja împotriva eroziunii costiere.
Așadar, schimbările climatice și dispariția gheții marine îi afectează în mod direct. Pentru operațiunile noastre, avem nevoie de cunoștințele populației locale pentru a putea călători în siguranță și pentru a opera pe gheață. În plus, ei ne pot oferi multe cunoștințe despre condițiile actuale și istorice ale gheții marine.
- Care sunt cele mai mari concepții greșite pe care le au oamenii despre Arctica și rolul său în sistemele climatice globale?
Că schimbările din Arctica afectează doar oamenii și ecosistemele din țările arctice și din apropierea zonei. Dar schimbările din Arctica vor avea un impact global. O altă concepție greșită este că Arctica este, în principal, o zonă înghețată pustie. Însă aici locuiesc 4 milioane de oameni și este un loc unde trăiesc animale unice, precum narvalii, beluga și urșii polari.
Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Interventiile la repezeala, negandite pot produce un adevarat dezastru climatic, dar si economic. Totul revasandu-se in viata oamenilor.
Sa nu uitam:
„Groenlanda era cândva verde
Groenlanda înseamnă ”pământul verde”. Și chiar dacă azi nu ne putem imagina așa ceva, clima în Groenlanda era mult mai caldă. Oamenii de știință au descoperit, în urma unor săpături, ADN de copaci, dar și de fluturi și alte insecte. În urmă cu 450.000 până la 900.000 de ani, Groenlanda se pare că era acoperită de păduri dese.
Între timp, clima se încălzește din nou, temperaturile cresc, schimbările climatice afectează grav Groenlanda. Din 1990, media temperaturilor în timpul verii a crescut cu 1,8 grade Celsius și iarna cu 3 grade Celsius.
Stratul de gheață, pe alocuri încă gros de 3.800 metri, dar și ghețarii se topesc. În plus, plouă mai mult, ceea ce ajută la topirea gheții. Cercetătorii au calculat o creștere a nivelului mărilor pretutindeni în lume cu peste 7 metri, dacă s-ar topi toată gheața din Groenlanda.
În prezent, numai coastele neînghețate ale insulei sunt locuibile. În special coasta de vest are parte de termperaturi mai blânde, datorită Curentului Golfului. Aici se află cele mai multe sate și orașe, inclusiv capitala Nuuk. Aceasta are o populație de 18.000 locuitori, fiind cel mai mare oraș al Groenlandei. În total, populația insulei numără cel mult 56.000 de oameni, iar densitatea este cea mai mică din lume, în afară de Antarctica, unde trăiesc și mai puțini oameni”. - https://www.dw.com/ro/ce-trebuie-s%C4%83-%C8%99ti%C8%9Bi-despre-groenlanda/a-50147553
„Sahara! Pentru oricine, cuvântul acesta evocă deşertul: un pustiu de nisip şi piatră, cu soare arzător, o lume aproape sterilă, încinsă şi uscată până la nimicirea a tot ce e viu. În obstinaţia cu care ne agăţăm de această imagine, uităm că în Sahara există totuşi viaţă – câteva animale şi plante miraculos adaptate acestor condiţii extreme -, că există şi oaze în care apa hrăneşte plantaţii, animale şi oameni şi ocroteşte de secole viaţa în aşezări umane. Cu atât mai puţin ne-am putea imagina întreaga Sahară ca pe o câmpie verde şi fertilă. Şi totuşi, acest ţinut, care e acum, pentru noi toţi, DEŞERTUL, a fost cândva – în urmă cu câteva mii de ani –, o imensă întindere înverzită, mustind de sevă, mişunând de animale şi locuită de oameni ce se bucurau de această abundenţă şi trăiau pe seama ei. Ce s-a întâmplat cu acel paradis?
Ultima perioadă de luxurianţă a Saharei a durat de acum aproximativ 7.500 de ani până în urmă cu vreo 3.000 de ani. Dar, oricât de neobişnuit ne-ar părea, comparativ cu starea actuală a acestei regiuni, nu a fost un eveniment unic. A fost un episod dintr-un „serial”: mai multe astfel de perioade s-au succedat în istoria geologică a regiunii. Faze în care Sahara a fost verde şi umedă au alternat cu perioade uscate, în care Sahara a căpătat înfăţişarea deşertică pe care i-o cunoaştem azi, uneori devenind un deşert chiar mai întins decât în prezent”. - https://www.descopera.ro/natura/9200454-pe-vremea-cand-sahara-era-verde-si-roditoare
Ca Terra s-a hotarat ca acum sa intre intr-o alta faza, de incalzire, nu e vina noastra. Ca acum suntem 8 miliarde si suntem afectati de aceste schimbari, ca pot fi inundate regiunile de coasta, ca pot fi alterate culturi care duc la alte probleme etc. E un lant pentru ca totul se afla intr-o conexiune.
Omul prezentului crede ca poate schimba lucrurile, poate schimba clima, poate face ce vrea el. Daca vrea poate sa mute Pamantul mai departe de soare. De ce nu?
A lua atitudine impotriva poluarii, a gunoiului, a defrisarilor este bine si normal, dar atitudinea luata trebuie facuta pe baze de raspunsuri stiintifice si nu cu heirupismele oricarui neicusor care se vrea influencer.
Omul s-a luptat mereu cu natura, Terra are toanele ei. Stramaosii nostri n-au avut iPhone-uri sa filmeze manifestarile extreme ale vremii si apoi sa le posteze pe internet sau sa le dea la TV-uri. Ei se refugiau in pesteri si asteptau sa treaca urgia.
Si o tema de campanie pentru ostas si covrigar, poate dau o solutie viabila si castigam niste bani pentru buget:
„NASA oferă 3 milioane de dolari pentru soluții la problema gunoiului din spațiu. Deși ca oameni am evoluat atât de mult încât am spart barierele propriei planete și-am început explorarea spațiului, o veche problemă a ieșit la iveală: oriunde mergem, lăsăm gunoaie în urmă”. - https://www.connect.ro/2024/10/17/nasa-ofera-3-milioane-de-dolari-pentru-solutii-la-problema-gunoiului-din-spatiu/