Glonțul încă șuieră, instituțiile sunt infestate, dar am câștigat decența. Într-o țară educată civic și politic, un candidat ca Nicușor Dan ar fi câștigat fără emoții, poate chiar din primul tur

foto: Profimedia

Mă bucur repede. Sec, în liniște. Nu sunt omul efuziunilor interminabile. Poate că nu am fost învățat să simt bucuriile, poate că aparțin și eu vreunui spectru de care s-a tot vorbit zilele astea.

M-am simțit foarte bine duminică seară, la aflarea rezultatelor finale. Lui Nicușor Dan îi va fi foarte greu, având lângă el partide care conțin încă personaje deosebit de sinistre. Va fi înconjurat de feseniști, de tot felul de dinozauri, instituțiile sunt încă infestate de retrograzi, iar formarea unui guvern puternic nu va fi deloc o misiune ușoară. Ciuma roșie nu va dispărea de pe o zi pe alta.

E nevoie ca oamenii tineri să preia partidele vechi și să arunce lichelele peste bord. Sper că va fi bine. L-am votat pe Nicușor Dan, l-am sprijinit și îi voi urmări cu atenție traiectoria prezidențială. Vreau doar să mai adaug câteva gânduri, pentru că abia aștept să revin la un ritm normal, la calm, la lecturi, la scris…

Diaspora s-a mobilizat și a adus voturi pentru Nicușor Dan. Dar a votat în proporție de 56% cu extremismul. Românii din Spania, unde locuiesc de 25 de ani, au votat cu Simion în proporție de 68%. Mi-e rușine, nu pot să zic altceva. Și mi-aș dori ca rușinea asta să o simtă fiecare român care trăiește de ani de zile în străinătate. 

Peste 900 de mii de români din diaspora au votat cu un individ vulgar, arogant, cu o marionetă rusească comandată de la Viena, i-au acordat votul unui personaj coborât din peluza stadionului. Mulți dintre românii care trăiesc în civilizație și beneficiază de avantajele occidentului au votat un golănaș populist care își permite să jignească - dorind să fie președintele tuturor - categorii întregi de oameni.

Români care muncesc și își cresc copiii în Europa au votat un personaj controversat care nu ar fi ezitat nicio secundă să scoată România din UE și NATO.

Glonțul care ne-a trecut pe la ureche încă șuieră. Să nu-și imagineze cineva că extremiștii s-au liniștit. Să nu creadă cineva că indivizi ca Georgescu, Gavrilă, Târziu, Tanasă, Peiu, Lavric, Șoșoacă, Lazarus s-au dat brusc deoparte și nu vor mai face valuri. A trecut cutremurul, dar furtuna va persista.

Gunoaiele rusofile nu vor putea fi strânse de pe scena politică foarte rapid. Au în continuare la îndemână fonduri, influență, televiziuni, cozi de topor și rețele sociale. Avem nevoie de reglementări în acest sens, sunt numeroase voci care spun de multă vreme aceste lucruri. Politicienii sunt surzi. Sau se fac că nu aud. Aplicațiile care devin brusc arme electorale fără control ar trebui supuse unui control legal atent definit.

În sudul și în estul României s-a votat masiv cu Simion, semn că tarele pesedismului există. Vlăstarii lui nea Nelu nu au sucombat, ei respiră, înmuguresc încă. Gălățenii mei l-au votat, timid într-adevăr, pe Nicușor Dan (51,96%) - e o surpriză. Un județ „roșu” a început să schimbe macazul.

În general, semne bune. Oamenii nu mai ascultă orbește comanda partidelor. Baronii pierd putere și credibilitate. Îmi place să cred și să sper că o eră nefastă se apropie de final. Dar, vorba lui Sun Tzu, mai e mult până departe.

O țară întreagă a depus eforturi imense pentru a alege un om decent, echilibrat și educat pentru Cotroceni. A câștigat cu o diferență de 830 de mii de voturi. Din nou, mulți au stat acasă. Nu umblu la sertarul cu adjective, m-am săturat. 

Într-o țară normală, educată civic și politic, un candidat ca Nicușor Dan ar fi câștigat fără emoții, poate chiar din primul tur. Dar în România, nu. Noi avem nevoie de frică, e nevoie să mobilizăm rudele, vecinii, nepoții. În familii se poartă războaie interne și se înjură intens, românii au nevoie de luni întregi de bălăcăreală pe rețele și de discursuri interminabile pentru a vedea realitatea.

Noi trebuie să ne scremem, să transpirăm, să facem atacuri cerebrale pentru a decide dacă e bine să fim de partea normalității și a bunului-simț. Nația asta trebuie să fie împinsă de la spate și amenințată cu șenile pentru a se mișca la urne. Îi place să trăiască în criză.

Românilor le place haosul, respiră incertitudini și se hrănesc cu demagogie. Românii îi iubesc pe populiști, adoră anarhia. Ridică ode unor golani agramați și se lasă seduși de agresivitatea unor ticăloși care abia leagă două vorbe fără prompter.

S-a făcut un pas important. Am câștigat la Cotroceni un om care nu promite nimic în mod gratuit. Am câștigat un președinte care nu pozează în salvator, în vindecător, în guru, în panaceu. Am câștigat decență. Și mi se pare extrem de mult în această clipă. Avem nevoie de un etalon, se pare că-l avem.

Sper ca noul președinte să imprime în clasa politică echilibru, calm și educație. Sper că va alege și va numi oameni decenți în funcțiile-cheie ale statului. Dacă va putea, desigur. Și, cel mai important, dacă va fi lăsat.

Pentru că nu trebuie să uităm un lucru. Miracole nu există. Am convingerea că și Dumnezeu are alte treburi, altfel nu ne-ar fi lăsat să devenim atât de proști.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp