Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Grigore Leșe față cu ideologia puristă: „Așa-i românul” vine din folclorul maghiar și „neamul” românesc tot de acolo

Grigore Leșe

Foto - Inquam Photos/ Octav Ganea

Afirmația că „Aşa-i românul” este un cântec de origine maghiară nu spune nimic despre mândria sau nemândria noastră și nu are de ce să ne facă să ne simțim vexați în vreun fel.

Ci spune un lucru infinit mai simplu și mai concret de-a lungul istoriei: orice cultură este un amestec de culturi, în orice cultură au circulat, la un moment dat, într-o epocă, numeroase alte culturi. Fiecare perioadă istorică a unei culturi este străbătută de curenții și influențele culturilor învecinate.

Așa cum mămăliga sau sarmalele sunt feluri de mâncare pe care le întâlnim cu variații mai mici sau mai mari într-un spațiu mult mai întins decât cel din interiorul granițelor noastre, în același fel vocabularul, muzica, ritmurile și versurile ei, dansurile, porturile populare, motivele artistice au circulat și ele dintr-un sat în altul, dintr-o regiune în alta, fără să țină cont de granițele stabilite artificial prin jocul diverselor puteri sau evenimente istorice. 

Cea mai mare minciună posibilă este aceea că ar exista cultură pură. Orice cultură este un amestec de culturi, pentru că fiecare cultură e vecină cu și permeabilă la alte culturi, cu care a comunicat intim, zilnic, în timp. Vocabularul bunicilor mei din zona Băii Mari era saturat de cuvinte din limba maghiară, iar jocurile populare se jucau mult mai bine pe ritm de ceardaș decât pe ritmuri de horă. Pe Valea Izei e plin de cuvinte germane în vocabular, la fel și în Bucovina. Ce să mai spunem despre Crișana, Banat, Dobrogea... Nu există regiune pur românească, după cum nu există regiune pur maghiară, sârbă, croată sau poloneză. Puritatea e fantasma naționalistă necesară și funcțională inventată în secolul al XIX-lea și transmisă pe urmă din generație în generație de patrioții neamului („neam”, cuvânt unguresc) și de educatorii copiilor.

În realitate însă, orice cultură s-a hrănit din alte culturi și a hrănit alte culturi. Istoria ei este o „mille feuilles”, un amestec fertil de influențe și comunicări care-i creează bogăția și îi stimulează creativitate.

Să ne ferim deci de ideologii naționaliști care inventează purități și autenticități, care trasează continuități milenare pe trasee neatinse de nimeni. E o șansă uriașă pentru noi că avem în cultura română influențe maghiare, germane, austriece, turcești, sârbești și așa mai departe. Și cred că merită să ne bucurăm de ele, să le punem în valoare, nu să le ignorăm ca și cum numai noi am fi „pe veci stăpâni”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Necazul e că ideea națională e mult mai nouă decât ne imaginăm. Ștefan cel Mare nu era naționalist. Când zidea o biserică, nu se jena să aducă meșteri italieni, care plantau Renașterea pe meleagurile noastre. Din contră, o arhitectură străină de marcă (și italienii își vindeau cu măiestrie ideile) poate avea ca echivalent contemporan o mașină de marcă. Ștefan se mândrea cu arhitectura străină a meșterilor italieni cum s-ar mândri astăzi cineva cu un super automobil.

    Apropo, ați observat că politicienii naționaliști au mașini străine? E un amănunt care merită observat...
    • Like 0
  • Un articol " cumințel " ca să zic așa, despre un subiect banal la urma urmei, adică originea unui cântec. Numai că nu e vorba de orice cântec, ci de unul emblematic pentru orgoliul național. Într-o vreme când sentimentele naționaliste- și mai ales cele extremiste- încep să devină din ce în ce mai puternice asemenea afirmații nu fac decât să dea apă la moară celor bântuiți de fantomele trecutului. În contextul actual cred că dl Grigore Leșe- pe care îl apreciez foarte mult- ar fi făcut mai bine să se abțină de la asemenea analize. Iar autorul articolului să fie mai atent la titlu- după cum l-a ales se poate interpreta că neamul românesc se trage
    din cel maghiar- chiar dacă a pus ghilimele de rigoare.
    Afirmațiile mele pot fi interpretate ca o contestare a libertății de exprimare, dar nu am avut nicidecum o asemenea intenție. Sunt însă de părere că afirmațiile de genul celor făcute de Grigore Leșe pot fi folosite de naționaliști în folosul lor ,pentru a mai câștiga adepți și voturi. Un fel de gaz pe foc și numai de asta nu avem nevoie acum.
    • Like 0
  • Poate ar fi momentul să vorbim în paralel de codurile genetice întâlnite pe teritoriul patriei și puriștii se vor mai înmuia. Fiecare vrea, și e mai mult decât normal, ca familia lui, cartierul lui, școala lui, orașul, județul provincia, țara lui să fie mândre și frumoase, moderne și bogate, de care modernitate și bogăție să se bucure și să-i facă viața mai ușoară și mai frumoasă. Tragedia este că prea mulți ignoră că implicarea propriei persoane este foarte importantă în atingerea acestor deziderate ce te fac mândru de colțișorul tău!
    • Like 2
  • mhm check icon
    Toti boomerii fac gluma asta ca e ungureasca piesa, ca nu degeaba se zice in versuri Kassay romanul. (ca si O brad frumos, de altfel, ca daca era romaneasca era Un brad frumoa. Lese macar mai aduce si alte argumente.
    • Like 0
  • Ion check icon
    Nationalistii de secol 19 , cum ar fi pasoptistii de exemplu, cred ca daca ar fi trait astazi, cu mici exceptii, ar fi fost proeuropeni, federalisti, si la fel de opusi imperialismului rusesc cum au fost si in epoca.
    • Like 7
  • Valentin check icon
    În artă împrumuturile sunt frecvente. Și nu doar în artă. E ceva obișnuit.
    • Like 2
  • Penibil.
    Dar pe departe nu articolul în sine, scris și argumentat la nivel superlativ. Ci simplul fapt că chestiuni care chiar țin de abecedarul culturii trebuie explicate oamenilor maturi, care se mai și cred buricul pământului pe deasupra.
    Într-o societate normală, țară normală acest articol ar fi de banalitate. Ei, la noi, din păcate, nici vorba să fie așa…
    • Like 3
    • @ Bíró Zoltán
      Andrei check icon
      Din păcate aveți doar un like. Așa că scriu un comentariu de aprobare/completare cu trimitere la articolul despre românism și româneală...
      • Like 0
    • @ Andrei
      Andrei check icon
      Totuși normalitatea aceea e de fapt un deziderat neatins 100% în nici o țară, având în vedere că sunt state naționale...
      • Like 0


Îți recomandăm

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult