Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Grigore Leșe față cu ideologia puristă: „Așa-i românul” vine din folclorul maghiar și „neamul” românesc tot de acolo

Grigore Leșe

Foto - Inquam Photos/ Octav Ganea

Afirmația că „Aşa-i românul” este un cântec de origine maghiară nu spune nimic despre mândria sau nemândria noastră și nu are de ce să ne facă să ne simțim vexați în vreun fel.

Ci spune un lucru infinit mai simplu și mai concret de-a lungul istoriei: orice cultură este un amestec de culturi, în orice cultură au circulat, la un moment dat, într-o epocă, numeroase alte culturi. Fiecare perioadă istorică a unei culturi este străbătută de curenții și influențele culturilor învecinate.

Așa cum mămăliga sau sarmalele sunt feluri de mâncare pe care le întâlnim cu variații mai mici sau mai mari într-un spațiu mult mai întins decât cel din interiorul granițelor noastre, în același fel vocabularul, muzica, ritmurile și versurile ei, dansurile, porturile populare, motivele artistice au circulat și ele dintr-un sat în altul, dintr-o regiune în alta, fără să țină cont de granițele stabilite artificial prin jocul diverselor puteri sau evenimente istorice. 

Cea mai mare minciună posibilă este aceea că ar exista cultură pură. Orice cultură este un amestec de culturi, pentru că fiecare cultură e vecină cu și permeabilă la alte culturi, cu care a comunicat intim, zilnic, în timp. Vocabularul bunicilor mei din zona Băii Mari era saturat de cuvinte din limba maghiară, iar jocurile populare se jucau mult mai bine pe ritm de ceardaș decât pe ritmuri de horă. Pe Valea Izei e plin de cuvinte germane în vocabular, la fel și în Bucovina. Ce să mai spunem despre Crișana, Banat, Dobrogea... Nu există regiune pur românească, după cum nu există regiune pur maghiară, sârbă, croată sau poloneză. Puritatea e fantasma naționalistă necesară și funcțională inventată în secolul al XIX-lea și transmisă pe urmă din generație în generație de patrioții neamului („neam”, cuvânt unguresc) și de educatorii copiilor.

În realitate însă, orice cultură s-a hrănit din alte culturi și a hrănit alte culturi. Istoria ei este o „mille feuilles”, un amestec fertil de influențe și comunicări care-i creează bogăția și îi stimulează creativitate.

Să ne ferim deci de ideologii naționaliști care inventează purități și autenticități, care trasează continuități milenare pe trasee neatinse de nimeni. E o șansă uriașă pentru noi că avem în cultura română influențe maghiare, germane, austriece, turcești, sârbești și așa mai departe. Și cred că merită să ne bucurăm de ele, să le punem în valoare, nu să le ignorăm ca și cum numai noi am fi „pe veci stăpâni”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Necazul e că ideea națională e mult mai nouă decât ne imaginăm. Ștefan cel Mare nu era naționalist. Când zidea o biserică, nu se jena să aducă meșteri italieni, care plantau Renașterea pe meleagurile noastre. Din contră, o arhitectură străină de marcă (și italienii își vindeau cu măiestrie ideile) poate avea ca echivalent contemporan o mașină de marcă. Ștefan se mândrea cu arhitectura străină a meșterilor italieni cum s-ar mândri astăzi cineva cu un super automobil.

    Apropo, ați observat că politicienii naționaliști au mașini străine? E un amănunt care merită observat...
    • Like 0
  • Un articol " cumințel " ca să zic așa, despre un subiect banal la urma urmei, adică originea unui cântec. Numai că nu e vorba de orice cântec, ci de unul emblematic pentru orgoliul național. Într-o vreme când sentimentele naționaliste- și mai ales cele extremiste- încep să devină din ce în ce mai puternice asemenea afirmații nu fac decât să dea apă la moară celor bântuiți de fantomele trecutului. În contextul actual cred că dl Grigore Leșe- pe care îl apreciez foarte mult- ar fi făcut mai bine să se abțină de la asemenea analize. Iar autorul articolului să fie mai atent la titlu- după cum l-a ales se poate interpreta că neamul românesc se trage
    din cel maghiar- chiar dacă a pus ghilimele de rigoare.
    Afirmațiile mele pot fi interpretate ca o contestare a libertății de exprimare, dar nu am avut nicidecum o asemenea intenție. Sunt însă de părere că afirmațiile de genul celor făcute de Grigore Leșe pot fi folosite de naționaliști în folosul lor ,pentru a mai câștiga adepți și voturi. Un fel de gaz pe foc și numai de asta nu avem nevoie acum.
    • Like 0
  • Poate ar fi momentul să vorbim în paralel de codurile genetice întâlnite pe teritoriul patriei și puriștii se vor mai înmuia. Fiecare vrea, și e mai mult decât normal, ca familia lui, cartierul lui, școala lui, orașul, județul provincia, țara lui să fie mândre și frumoase, moderne și bogate, de care modernitate și bogăție să se bucure și să-i facă viața mai ușoară și mai frumoasă. Tragedia este că prea mulți ignoră că implicarea propriei persoane este foarte importantă în atingerea acestor deziderate ce te fac mândru de colțișorul tău!
    • Like 2
  • mhm check icon
    Toti boomerii fac gluma asta ca e ungureasca piesa, ca nu degeaba se zice in versuri Kassay romanul. (ca si O brad frumos, de altfel, ca daca era romaneasca era Un brad frumoa. Lese macar mai aduce si alte argumente.
    • Like 0
  • Ion check icon
    Nationalistii de secol 19 , cum ar fi pasoptistii de exemplu, cred ca daca ar fi trait astazi, cu mici exceptii, ar fi fost proeuropeni, federalisti, si la fel de opusi imperialismului rusesc cum au fost si in epoca.
    • Like 7
  • Valentin check icon
    În artă împrumuturile sunt frecvente. Și nu doar în artă. E ceva obișnuit.
    • Like 2
  • Penibil.
    Dar pe departe nu articolul în sine, scris și argumentat la nivel superlativ. Ci simplul fapt că chestiuni care chiar țin de abecedarul culturii trebuie explicate oamenilor maturi, care se mai și cred buricul pământului pe deasupra.
    Într-o societate normală, țară normală acest articol ar fi de banalitate. Ei, la noi, din păcate, nici vorba să fie așa…
    • Like 3
    • @ Bíró Zoltán
      Andrei check icon
      Din păcate aveți doar un like. Așa că scriu un comentariu de aprobare/completare cu trimitere la articolul despre românism și româneală...
      • Like 0
    • @ Andrei
      Andrei check icon
      Totuși normalitatea aceea e de fapt un deziderat neatins 100% în nici o țară, având în vedere că sunt state naționale...
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult