Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Iată cele 4 scenarii nucleare posibile în cazul în care Putin ar folosi bomba atomică. Washington Post: „Ar trebui să-l credem pe Putin că aceasta nu este o cacealma”

Vladimir Putin la birou

Foto: Profimedia Images

Washington Post publică un articol de opinie în care Joseph Cirincione, autorul cărții “Nuclear Nightmares: Securing the World Before It Is Too Late”, analizează posibilitatea ca amenințarea nucleară a lui Putin să devină realitate. 

Pe măsură ce Rusia pierde războiul, iar armata ucraineană eliberează teritoriile ocupate, va recurge Vladimir Putin la armele nucleare, așa cum a amenințat? Dacă da, cum? Și care ar putea fi răspunsul SUA? Acestea sunt întrebările de la care pleacă analiza lui Cirincione, care crede că e dificil să asociezi un procent riscului. Însă chiar dacă acesta este de 10% sau de 40%, măsurile ar trebui să fie aceleași și ele sunt adoptate de liderii militari ai SUA încă de la începutul conflictului: reducerea posibilității ca Rusia să își folosească arsenalul militar și pregătirea din timp a unui răspuns în cazul în care acest scenariu devine realitate.

„Ar trebui să-l credem pe Putin că aceasta nu este o cacealma. Utilizarea armelor nucleare într-un conflict este o parte integrantă a doctrinei militare ruse, așa cum este și în planurile de război ale SUA. Spre deosebire de Statele Unite, Rusia se antrenează însă în mod regulat pentru utilizarea armelor nucleare și le integrează în exercițiile sale militare convenționale, cel mai recent chiar înainte de invazia lui Putin. Scrierile militare rusești descriu în detaliu cum, dacă Rusia pierde un conflict, ar putea folosi arme nucleare pentru a-și forța inamicul să se retragă”, se arată în textul citat.

Potrivit autorului, ar putea exista patru scenarii în cazul în care Rusia ar decide să treacă de la amenințarea nucleară la fapte. Primul este o lovitură demonstrativă asupra unei zone nelocuite, de exemplu din Marea Neagră. Chiar dacă nu ar produce pierderi de vieți omenești sau daune, ar fi o acțiune fără precedent în ultimele decenii. Nicio armă militară nu a fost folosită într-un conflict în ultimii 77 de ani și nimeni nu a văzut nici măcar o explozie nucleară deasupra solului din 1980 încoace. Însă oricât de șocant ar fi acest pas, nu ar fi destul de șocant ca să influențeze cursul războiului, și cel mai probabil va fi abandonat de către Rusia, crede Joseph Cirincione.

O altă posibilitate ar fi folosirea unei arme nucleare „cu randament redus” asupra unei ținte militare ucrainene. Lovitura ar ucide sute sau mii de oameni și ar provoca pagube semnificative. În acest scenariu, Rusia ar putea folosi unul dintre focoasele de 10 kilotone, care, deși ar provoca explozie masivă - egală cu 10.000 de tone de TNT - ar fi mică după standardele nucleare. Bomba care a distrus Hiroshima avea 15 kilotone; majoritatea focoaselor nucleare din SUA și Rusia variază între 100 și 1.000 de kilotone. Unii cred că Rusia are focoase cu randament și mai mic, în jur de o kilotonă. Potrivit sursei citate, acesta ar putea fi scenariul cel mai probabil, care nu ar necesita un răspuns identic din partea Statelor Unite, deși unii ar îndemna la acest lucru. Răspunsul probabil  ar fi creșteri masive ale ajutorului militar acordat Ucrainei și posibil lovituri concertate ale NATO sau ale SUA asupra unităților ruse care au lansat atacul.

Cea de-a trema variantă ar putea fi folosirea unei arme nucleare puternice, mai puternică decât bomba de la Hiroshima, care ar avea un impact catastrofal. „Dacă ținta ar fi Kievul, aceasta ar decapita conducerea Ucrainei. Acest lucru ar declanșa aproape sigur un răspuns direct al SUA sau al NATO, deși probabil că nu unul nuclear. Statele Unite și NATO au suficiente arme convenționale precise și puternice pe care le-ar putea folosi pentru a devasta forțele ruse și centrele de comandă din Ucraina, inclusiv acele unități responsabile de atac. Acest lucru ar fi probabil însoțit de operațiuni cibernetice la scară largă”, se arată în articolul de opinie.

Ultimul și cel mai puțin probabil scenariu ar fi atacul nuclear asupra NATO. „Atacul ar putea avea loc cu rachete cu rază lungă de acțiune sau cu rachete de croazieră lansate aerian asupra statelor din Europa Centrală. Dacă randamentul armei ar fi similar cu cel din  scenariul anterior, ar provoca unui stat NATO un nivel de distrugere nemaivăzut de la al Doilea Război Mondial încoace. Acest lucru ar putea declanșa un răspuns nuclear”, susține autorul.

„Acestea sunt scenarii oribile de luat în considerare. Dacă ești îngrijorat, ai reacția potrivită. Ar trebui să facem tot ce putem acum pentru a pregăti un răspuns politic masiv care l-ar putea descuraja pe Putin să treacă linia nucleară”, conchide acesta,

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Voi uitati de munitia de artilerie nucleara ce poata fi trasa si din tunuri de artilerie obisnuite de 150mm, Putere mult mai redusa decat ce ati spus undeva pe la 2-3 kilotone, range 10-40km, efecte localizate, etc. acestea sunt loviturile tactice si comparate cu cele nucleare clasice, rachete etc acestea sunt mult mai reduse, mici etc. In fine, sa ma opresc aici, asta va pune vestul intr'o situatie foarte dificila, ca orice escaladare, un raspuns nuclear al vestului, ar parea disproportionat de mare. Ma indoiesc ca Ucraina va primi arme tactice de artilerie nucleare, ca sa raspunda, iar vestul nu are armate pe teren, prin urmare au la dispozitie rachete, avioane cu focoase foarte mari comparate cu eventualele lovituri tactice ale sovieticilor (sic). Va fi cum nu o sa mai fie.
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult