Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Iată cele 4 scenarii nucleare posibile în cazul în care Putin ar folosi bomba atomică. Washington Post: „Ar trebui să-l credem pe Putin că aceasta nu este o cacealma”

Vladimir Putin la birou

Foto: Profimedia Images

Washington Post publică un articol de opinie în care Joseph Cirincione, autorul cărții “Nuclear Nightmares: Securing the World Before It Is Too Late”, analizează posibilitatea ca amenințarea nucleară a lui Putin să devină realitate. 

Pe măsură ce Rusia pierde războiul, iar armata ucraineană eliberează teritoriile ocupate, va recurge Vladimir Putin la armele nucleare, așa cum a amenințat? Dacă da, cum? Și care ar putea fi răspunsul SUA? Acestea sunt întrebările de la care pleacă analiza lui Cirincione, care crede că e dificil să asociezi un procent riscului. Însă chiar dacă acesta este de 10% sau de 40%, măsurile ar trebui să fie aceleași și ele sunt adoptate de liderii militari ai SUA încă de la începutul conflictului: reducerea posibilității ca Rusia să își folosească arsenalul militar și pregătirea din timp a unui răspuns în cazul în care acest scenariu devine realitate.

„Ar trebui să-l credem pe Putin că aceasta nu este o cacealma. Utilizarea armelor nucleare într-un conflict este o parte integrantă a doctrinei militare ruse, așa cum este și în planurile de război ale SUA. Spre deosebire de Statele Unite, Rusia se antrenează însă în mod regulat pentru utilizarea armelor nucleare și le integrează în exercițiile sale militare convenționale, cel mai recent chiar înainte de invazia lui Putin. Scrierile militare rusești descriu în detaliu cum, dacă Rusia pierde un conflict, ar putea folosi arme nucleare pentru a-și forța inamicul să se retragă”, se arată în textul citat.

Potrivit autorului, ar putea exista patru scenarii în cazul în care Rusia ar decide să treacă de la amenințarea nucleară la fapte. Primul este o lovitură demonstrativă asupra unei zone nelocuite, de exemplu din Marea Neagră. Chiar dacă nu ar produce pierderi de vieți omenești sau daune, ar fi o acțiune fără precedent în ultimele decenii. Nicio armă militară nu a fost folosită într-un conflict în ultimii 77 de ani și nimeni nu a văzut nici măcar o explozie nucleară deasupra solului din 1980 încoace. Însă oricât de șocant ar fi acest pas, nu ar fi destul de șocant ca să influențeze cursul războiului, și cel mai probabil va fi abandonat de către Rusia, crede Joseph Cirincione.

O altă posibilitate ar fi folosirea unei arme nucleare „cu randament redus” asupra unei ținte militare ucrainene. Lovitura ar ucide sute sau mii de oameni și ar provoca pagube semnificative. În acest scenariu, Rusia ar putea folosi unul dintre focoasele de 10 kilotone, care, deși ar provoca explozie masivă - egală cu 10.000 de tone de TNT - ar fi mică după standardele nucleare. Bomba care a distrus Hiroshima avea 15 kilotone; majoritatea focoaselor nucleare din SUA și Rusia variază între 100 și 1.000 de kilotone. Unii cred că Rusia are focoase cu randament și mai mic, în jur de o kilotonă. Potrivit sursei citate, acesta ar putea fi scenariul cel mai probabil, care nu ar necesita un răspuns identic din partea Statelor Unite, deși unii ar îndemna la acest lucru. Răspunsul probabil  ar fi creșteri masive ale ajutorului militar acordat Ucrainei și posibil lovituri concertate ale NATO sau ale SUA asupra unităților ruse care au lansat atacul.

Cea de-a trema variantă ar putea fi folosirea unei arme nucleare puternice, mai puternică decât bomba de la Hiroshima, care ar avea un impact catastrofal. „Dacă ținta ar fi Kievul, aceasta ar decapita conducerea Ucrainei. Acest lucru ar declanșa aproape sigur un răspuns direct al SUA sau al NATO, deși probabil că nu unul nuclear. Statele Unite și NATO au suficiente arme convenționale precise și puternice pe care le-ar putea folosi pentru a devasta forțele ruse și centrele de comandă din Ucraina, inclusiv acele unități responsabile de atac. Acest lucru ar fi probabil însoțit de operațiuni cibernetice la scară largă”, se arată în articolul de opinie.

Ultimul și cel mai puțin probabil scenariu ar fi atacul nuclear asupra NATO. „Atacul ar putea avea loc cu rachete cu rază lungă de acțiune sau cu rachete de croazieră lansate aerian asupra statelor din Europa Centrală. Dacă randamentul armei ar fi similar cu cel din  scenariul anterior, ar provoca unui stat NATO un nivel de distrugere nemaivăzut de la al Doilea Război Mondial încoace. Acest lucru ar putea declanșa un răspuns nuclear”, susține autorul.

„Acestea sunt scenarii oribile de luat în considerare. Dacă ești îngrijorat, ai reacția potrivită. Ar trebui să facem tot ce putem acum pentru a pregăti un răspuns politic masiv care l-ar putea descuraja pe Putin să treacă linia nucleară”, conchide acesta,

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Voi uitati de munitia de artilerie nucleara ce poata fi trasa si din tunuri de artilerie obisnuite de 150mm, Putere mult mai redusa decat ce ati spus undeva pe la 2-3 kilotone, range 10-40km, efecte localizate, etc. acestea sunt loviturile tactice si comparate cu cele nucleare clasice, rachete etc acestea sunt mult mai reduse, mici etc. In fine, sa ma opresc aici, asta va pune vestul intr'o situatie foarte dificila, ca orice escaladare, un raspuns nuclear al vestului, ar parea disproportionat de mare. Ma indoiesc ca Ucraina va primi arme tactice de artilerie nucleare, ca sa raspunda, iar vestul nu are armate pe teren, prin urmare au la dispozitie rachete, avioane cu focoase foarte mari comparate cu eventualele lovituri tactice ale sovieticilor (sic). Va fi cum nu o sa mai fie.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult