Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

În afară de masacrul de la Bucha, rușii au comis următoarele crime de război, documentate de Human Rights Watch

Atrocități comise de ruși

Foto: Mykhaylo Palinchak/SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia

„A căzut în octombrie 1918, într-o zi care s-a scurs atât de liniştit pe întregul câmp de luptă, încât comunicatul oficial s-a putut mărgini la fraza: „Nimic nou pe frontul de vest”. A fost găsit cu faţa în jos, răsturnat în ţărână, ca şi cum ar fi dormit. Când l-au întors, au văzut că nu s-a chinuit mult; trăsăturile lui aveau o expresie atât de senină, încât părea aproape mulţumit”, scrie Erich Maria Remarque în finalul cărții [Nimic nou pe frontul de vest].

Mi-am adus aminte de pasajul acesta după ce am revăzut toată dimineața fotografiile cu atrocitățile comise de militarii ruși în Bucha, un oraș din regiunea Kiev din care rușii au fost alungați. La Bucha, armata ucraineană a găsit în ultimele 24 de ore un peisaj desprins parcă din anii grei ai războaielor mondiale din secolul XX. Zeci de cadavre zăcând pe margini de drum, sute de oameni înhumați în gropi comune, copii uciși cu sânge rece doar pentru o demonstrație de forță, cadavre ale unor civili morți cu mâinile legate la spate cu bandaje albe. 

Dintre toate aceste imagini, mă va urmări mult timp fotografia cu bărbatul îmbrăcat în geacă și blugi, care a fost ucis în timp ce mergea pe bicicletă. Când a fost descoperit de soldații ucraineni și de fotoreporterii internaționali, avea încă bicicleta între picioare și o mână pe ghidon.

Foto: AFP/ Profimedia

Human Rights Watch, una dintre cele mai importante organizații non-guvernamentale din lume care desfășoară activități de cercetare și apărare a drepturilor omului, a descris câteva dintre episoadele care certifică faptul că armata lui Putin a comis crime de război în Ucraina.

- Pe 4 martie, forțele ruse aflate în Bucha, la aproximativ 30 de kilometri nord-vest de Kiev, au adunat cinci bărbați și l-au executat pe unul dintre ei. Un martor a declarat pentru Human Rights Watch că soldații i-au forțat pe cei cinci bărbați să îngenuncheze pe marginea drumului, i-au silit să-și tragă tricourile peste cap și l-au împușcat pe unul dintre bărbați în ceafă.

- Forțele ruse din satul Staryi Bykiv, aflat în regiunea Cernihiv, au adunat cel puțin șase bărbați pe 27 februarie, iar ulterior i-au executat, potrivit mamei unuia dintre bărbați, care se afla în apropiere când fiul ei și un alt bărbat au fost reținuți.

- Pe 6 martie, soldații ruși din satul Vorzel, la aproximativ 50 de kilometri nord-vest de Kiev, au aruncat o grenadă de fum într-un subsol, apoi au împușcat o femeie și un copil de 14 ani care încercau să iasă din subsolul în care se adăposteau.

- O femeie a declarat pentru Human Rights Watch că un soldat rus a violat-o în mod repetat într-o școală din regiunea Harkov unde ea și familia ei se adăpostiseră pe 13 martie. Femeia a spus că soldatul rus a bătut-o și a tăiat-o pe față și la gât cu un cuțit, după ce i-a tăiat părut. A doua zi, femeia a fugit la Harkov, unde a putut primi tratament medical.

- Pe 13 martie, un soldat rus a bătut și a violat în mod repetat o femeie de 31 de ani din Malaya Rohan, un sat din regiunea Harkov pe care forțele ruse îl controlau la acea vreme.

- Toate părțile la conflictul armat din Ucraina sunt obligate să respecte dreptul internațional umanitar sau legile războiului, inclusiv Convențiile de la Geneva din 1949, Primul Protocol adițional la Convențiile de la Geneva și dreptul internațional cutumiar. Forțele armate beligerante care dețin controlul efectiv al unei zone sunt supuse dreptului internațional al ocupației. În acest caz se aplică și legea internațională a drepturilor omului, care este aplicabilă în orice moment.

- Legile războiului interzic uciderea intenționată, violul și alte violențe sexuale, tortura și tratamentul inuman al combatanților capturați și al civililor aflați în arest. De asemenea, jefuirea și jafurile sunt interzise. Oricine ordonă sau comite în mod deliberat astfel de acte, sau le ajută și încurajează, este responsabil pentru crime de război. Comandanții care cunoșteau sau aveau motive să știe despre astfel de crime, dar nu au încercat să le oprească sau să-i pedepsească pe cei responsabili, sunt răspunzători penal pentru crime de război.

- Execuții în masă. Viol în masă. Orașe înfometate. Bombardarea intenționată a spitalelor, bibliotecilor, școlilor și apartamentelor rezidențiale. În Ucraina se comit crime de război și genocid de către o armată care a comis genocid și în Siria sau Cecenia. Dar șocul legat de nenumăratele crime de război nu poate duce la paralizie în partea noastră de lume, în Occident. Autorii, adică Vladimir Putin și armata rusă, trebuie sancționați penal.

- De altfel, fostul procuror internațional Carla Del Ponte a cerut Curții Penale Internaționale să emită cât mai repede un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, ca urmare a războiului dus împotriva Ucrainei de peste o lună de zile. „Emiterea unui astfel de mandat nu înseamnă că Putin va fi arestat. Dacă rămâne în Rusia, acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Însă îi va fi imposibil să iasă din țară, iar acesta ar fi un semnal important care arată că numeroase state sunt împotriva lui”, a explicat Del Ponte.

- E important, mai mult ca oricând în ultimii ani, să nu rămânem nepăsători în fața acestor atrocități. Sunt momente în care e nevoie să ieșim din zona de confort și să privim clar în față NENOROCIREA, pentru că doar așa vom înțelege cât de brutală este lumea, dincolo de sclipiciul cotidian din jurul nostru. Dacă tot vorbim despre civilizație și cum vrem să inovăm societatea globală pentru secolul următor, e vital să combatem toate minciunile din online, de pe TV și din jurul nostru, care au rolul de a justifica sau acoperi aceste crime comise de rușii lui Putin. Altfel, civilizația despre care vorbim și la care visăm rămâne doar o iluzie care se va evapora imediat ce gloanțele încep să zboare din încărcător.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • extrapolați voi : ”Un cioban din Vrancea a fost sechestrat și tâlhărit de cinci persoane pentru telefonul mobil,... ”
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Păun - ASE

„Magistrații sunt puși să valideze constituțional o măsură care e împotriva lor. (…) E un conflict de interese evident, care nu știu cum se poate rezolva.” Foto: Facebook Cristian Păun

Citește mai mult

Educatie-

Vă scriu dintre bănci încă pline de firimituri, foi mototolite și carioci fără capac. E liniște acum, copiii sunt la ora de sport, dar am în urechi încă agitația lor de dimineață, cu ghiozdane care se trântesc și întrebări puse pe fugă: „Domnu’, azi citim din poveste?”, „Domnu’, mi s-a rupt creionul, pot să iau altul?”

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult