Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

În Donbas, ofensiva rusă s-a împotmolit, în Herson contraofensiva ucraineană începe să aibă succes

Donbas - Getty

Foto: Getty Images

I. Situația militară

1. La nivel tactic/front

● În Donbas, în pofida atacurilor repetate, ofensiva rusă s-a împotmolit. Atacurile de la Siversk, respectiv Bakhmut nu au avut succes. Rușii bombardează sistematic țintele Sloviansk și Krematorsk, dar nu au declanșat o ofensivă generală, fie ea și una lentă, de uzură, împotriva acestor localități. Se pune întrebarea dacă rușii mai au capacitatea să ocupe ceva mai mult de câteva mici localități din vecinătatea acestora (eventual, chiar și Siverskul). Pentru ruși, magistrala Sloviansk – Bakhmut (E40/M03) reprezintă un obiectiv prea îndepărtat. Încercările ruse de declanșare a unei ofensive secundare în Donețk nu au avut succes. 

● În Herson, ofensiva ucraineană începe să aibă succes, distrugerea sistematică a podurilor de peste Nipru punând trupele ruse de la vest de acest fluviu într-o situație dificilă. La Vysokopillya, rușii sunt în dificultate. S-a vorbit despre o încercuire a trupelor ruse, dar aceasta nu s-a materializat. În toată zona Herson, liniile de comunicații ruse sunt amenințate (ucrainenii au atacat precis toate podurile de peste Nipru, respectiv pe cele de peste râul Inhuleț). O dovadă că rușii sunt în dificultate este faptul că flancul stâng rus, cel de pe râul Inhuleț, este apărat continuu cu foc de artilerie. Dacă această ofensivă ucraineană are succes (are șanse, deși aici luptă trupe ruse de elită, precum infanteria marină din Brigada 810 și trupele aeropurtate din Divizia 7 Munte), războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă.

2. Situația operativă/ teatrul de operații

● Deși au vorbit doar despre o pauză operațională, realitatea este că, pe întreg frontul, rușii nu mai arată capacitatea de a executa o ofensivă decisivă. Forțele pe care le-au strâns cu greu (detașamente de voluntari din Rusia/un nou corp de armată în Donbas) nu vor ajunge pentru o ofensivă decisivă (în principal, în Donețk), ci doar pentru a consolida frontul, cu câștiguri minore pe frontul din Donbas și pentru apărare în sud (Herson, Zaporojie).

● Ucrainenii trebuie să atace în sud (în principal, Herson, dar și Zaporojie) pentru a împiedica proiectul politic al republicilor separatiste pe care rușii vor să le înființeze aici. Ofensiva lor a început bine, dar trebuie să fie atenți cum o vor dezvolta, neavând destule forțe pentru una de amploare și neputând risca ceea ce au acumulat până nu sunt siguri că șansele de succes sunt relativ mari.

● Deși HIMARS apare ca fiind factorul decisiv în stoparea ofensivei ruse în Donbas și dezvoltarea contraofensivei ucrainene în Herson, se pare că un factor important este acela că ucrainenii au rezolvat problema războiului electronic (inclusiv prin lovirea precisă a sistemelor EW ruse) și, astfel, nu mai pierd drone, fapt ce le permite să observe țintele pentru artilerie/HIMARS. Fără fluxul de muniție asigurat, cu depozitele de muniții, centrele de comandă, comunicații și sistemele EW lovite până la o adâncime de 80 km, ofensiva rusă nu mai poate continua ca până acum, tăvălugul rusesc bazându-se pe folosirea extensivă a artileriei. Firește, rușii vor căuta și găsi unele soluții tactice la această problemă, iar ucrainenii vor căuta replica. Această luptă importantă, dar mai puțin vizibilă, continuă.

3. Situația strategică

● La acest nivel, ne apropiem de momentul de echillibru, în care nici una dintre părți, în primul rând Rusia, nu mai poate fi sigură de o victorie totală, urmând să caute negocierile (firește, sub o perdea de amenințări și asigurări că victoria ai ei este). Kremlinul va căuta să aducă vorba despre pace câtă vreme mai apare ca având un avantaj pe câmpul de luptă (eventul, însoțit de o ofensivă).

● Rusia a avut pierderi mari, cel puțin 20 000 de morți și 40 000 de răniți (acestea sunt evaluări minimale), însumat, acestea reprezentând o treime din forțele cu care a început invazia (care reprezintă 80% din totalul forțelor sale terestre active). Nici Wagner, nici cecenii, nici voluntarii din Rusia, nici bieții locuitori din regiunile separatiste din Donbas recrutați cu forța nu sunt de ajuns pentru a asigura refacerea capacității de luptă. Din motive politice, Putin nu va apela la mobilizare decât în situația în care se profilează un dezastru militar, dar și se asigură că rușii nu vor reacționa negativ la acest important pas politic intern. În spatele siguranței afișate de Kremlin se ascunde teama că războiul nu mai poate fi câștigat pe câmpul de luptă, iar izolarea politică și sancțiunile economice vor produce pagube ireparabile economiei ruse, cu efecte sociale pe care politicul, oricât de dictatorial, nu le poate neglija (la limită, Putin va căuta negocierile atunci când va considera că regimul său este amenințat...de către poporul rus. Suntem departe de acest moment). În prezent, Rusia este partea care se află în avantaj, dar, odată cu stabilizarea frontului, timpul începe să curgă în defavoarea ei.

● La rândul ei, Ucraina a suportat pierderi militare mari, chiar dacă nu la nivelul celor ruse. Însă, Ucraina este câmpul de luptă, suferind pierderi civile mari, deplasări mari de populație, distrugerea economiei și a infrastructurii critice (practic, Putin a transformat Ucraina într-o ruină, iar asta nu din întâmplare). Pe de altă parte, ucrainenii au, de la început, avantajul moral dat nu numai de cauza dreaptă, dar și de caracterul existențial al luptei lor (Putin vede Ucraina o provincie rusească cu ucrainenii deveniți ruși, restul de ucraineni, cei care pică la filtrare, urmând să dispară. Procesul este în plină desfășurare). Problema Ucrainei este păstrarea sprijinului constant occidental. Aici va lucra intens Kremlinul și “coloana 64” (varianta modernă a „coloanei a 5-a”), mizând pe distrugerea unității Vestului, a se vedea mesajul lui Viktor Orban, un adevărat purtător de cuvânt al Kremlinului, mesaj care este pe cât de fals, pe atât de relevant asupra nevoilor Kremlinului: occidentali, ați eșuat cu sancțiunile (un neadevăr flagrant), obligați-i pe ucraineni la negocieri de pace (adică la negocieri de predare). Kievul are multiple probleme interne: păstrarea unității și a moralului armatei și populației (loviturile primite de ucraineni sunt copleșitoare), eliminarea vulnerabilităților (serviciile secrete penetrate de ruși), depășirea șocului pierderilor de pe câmpul de luptă (chiar dacă numărul lor nu este comunicat, acestea sunt la vedere, cu efectele morale imediate.....spre deosebire de Rusia, unde cinismul înlocuiește empatia), dar și transformarea voluntarilor în soldați (mai avem până la “ofensiva de un milion de soldați”, mai aproape este pasul concret al pregătirii a 10 000 de soldați la fiecare patru luni...cam asta este realitatea). Ucrainenii au trecut examenul greu al șocului inițial, al războiului de uzură din Donbas și al bombardamentelor intensive ruse (care descresc ca intensitate, din lipsă de rachete, chiar și imprecisele rachete sovietice, antinavă sau antiaeriene fiind din ce în ce mai puține), dar trebuie să îl treacă pe cel al capacității de a declanșa o ofensivă destul de puternică ca să blocheze planurile militare ruse pe termen lung. Kievul trebuie să arate că, în pofida uriașelor pierderi și suferințe, este capabil să preia inițiativa militară. Acel moment, de va veni, va fi începutul sfârșitului pentru aventura lui Putin în Ucraina (asta neînsemnând înfrângerea lui, ci doar apariția perspectivelor pentru începerea negocierilor adevărat de pace...nu de predare. Abia atunci va apărea problema la ce teritorii poate renunța Kievul, probabil, chiar linia de armistițiu urmând să fie și viitoarea frontieră).

II. Situația politică

● Franchețea cu care serviciile occidentale transmit că “nu au informații că Putin ar fi bolnav” ( atenție, nu că “ar avea informații că nu este bolnav”) este un indiciu că strategia Vestului de împotmolire....până la pace a Rusiei în Ucraina nu mizează pe dispariția fizică a actorului principal din acest conflict (în definitiv, avem războiul lui Putin împotriva ucrainenilor, nu al rușilor împotriva Ucrainei).

● Recentele probleme de la Kiev privind penetrarea serviciilor secrete ucrainene, precum și ineficiența procuraturii ucrainene arată că “nu totul este perfect în paradis”, reamintindu-ne că Ucraina este o țară plină de vulnerabilități create de propria elită, aceasta fiind cea care a dus statul ucrainean până la nivelul la care Putin a crezut că îl poate cuceri în trei zile. Funcționalitatea instituțiilor ucrainene rămâne o problemă, minunea fiind faptul că armata ucraineană și poporul ucrainean au rezistat unei agresiuni majore, conduse fiind de o asemenea elită iresponsabilă (regulă, nu excepție, în lumea postcomunistă). Zelensky, apărut aproape de nicăieri, a redus unele dintre acestea, măsura în care ele sunt ținute sub control fiind esențială pentru viitorul Ucrainei în acest război (și după).   

III. Alte evenimente relevante

● Acordul privind deblocarea exportului de grâu ucrainean reprezintă un fapt deosebit (era puțin probabil), atacul rusesc asupra portului Odesa (inițial, neasumat, apoi motivat cu explicații ridicole) ridicând semne de întrebare privind implementarea lui. Probabil acordul va fi respectat (cu încălcările de rigoare), în joc fiind credibilitatea Moscovei în cadrul ONU (singurul for unde mai poate vorbi de o prezență, restul fiind paleative...nimeni din BRICS sau G20 nu moare după Rusia, deși nu moare nici după Occident....Ucraina fiind privită ca fiind biata victimă pe care a picat furia Kremlinului față de un vasal care a trecut de cealalată parte).

IV Concluzii

● Totul se decide încă numai pe câmpul de luptă, iar rezultatul războiului nu poate fi făcut din vorbe (“nici nu am început serios”....să fim serioși, domnule Putin, deja sunt în mormânt mii de flăcăi, dar și mii de civili, inclusiv sute de copii!), el reflectând exact starea generală a țărilor în conflict. Dincolo de propaganda eficientă (delicios de ridicolă, dacă nu ar produce, direct și indirect, victime), Rusia nu stă deloc bine, dar nici Ucraina nu este prea sigură că a trecut hopul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ion check icon
    Nu, nu este doar Putin, poporul rus poartă mare vină și nu va putea spala rușinea într-o singură generație. Se află în papucii poporului german din anul 1945. Trebuie să urmeze același proces de "denazificare" să învețe în școli despre crimele comise de părinții lor în Ucraina, să ridice un memorial la Moscova... să plătească trilioane de dolari reconstrucția Ucrainei, să treacă la schimbarea leadershipului odată la 4-5 ani, etc. Desigur că nu vor face asta și de aia va trebui să-i disprețuim. Astăzi îi văd ca pe o hoardă.
    • Like 3


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult