Tinerii au generat creșterea economică a României! Lăsați-i să consume!

Generația tânără reprezintă motorul oricărei economii. Majoritatea companiilor își definesc produsele și politicile comerciale în funcție de preferințele tinerilor.

Aproape toate reclamele prezintă tineri care folosesc un produs sau un serviciu. În general, tinerii consumă aproape orice. Pentru ei nu conteză că produsele junk food nu sunt sănătoase sau că ultima versiune de telefon este identică cu penultima.

Majoritatea tinerilor pornesc în viață aproape de la zero. Fiecare tânăr trebuie să muncească din greu pentru a ajunge la confortul avut la părinți.

Generația tânără dorește să i se ofere posibilitatea de a munci și de a-și demonstra valoarea. Nu dorește protecție socială și nici un anumit nivel al salariului minim.

Tinerii de astăzi înțeleg foarte bine nevoia de a fi competitivi. Pentru fiecare job există zeci, poate chiar sute de aplicanți.

În fiecare dimineață, metrourile, tramvaiele și autobuzele sunt pline de tineri care merg la job. Având în vedere că media de vârstă în companiile multinaționale este în jur de 30-35 de ani, probabil peste 50% din PIB-ul României este generat de tinerii sub 40 de ani.

Țările dezvoltate au înțeles că un procent ridicat al generației tinere reprezintă garanția pentru prosperitatea viitoare.

Spre deosebire de România care își permite luxul să piardă sute de mii de tineri care își încearcă norocul în alte părți, țările occidentale au programe speciale pentru atragerea populației tinere, bine educate.

Țările care au un procent important al populației tinere în structura demografică se bucură de creșteri economice.

Țările cu o medie de vârstă ridicată se confruntă cu stagnare economică și deficite mari în bugetele de asigurări sociale.

Tinerii reprezintă cel mai important segment de clienți pentru multe industrii

Probabil, dacă pe vremea lui Cristofor Columb ar fi existat economiști care considerau consumul un lucru rău, nici până în ziua de azi nu am fi descoperit America.

Multe dintre produsele bancare sunt destinate nevoilor de consum ale tinerilor: creditele de consum, cardurile.

În prima jumătate a perioadei de rambursare a creditului, dobânzile au o pondere mare în rată. De aceea un tânăr reprezintă o sursă de venit mai importantă pentru o bancă, în comparație cu o persoană din generația a doua care a luat creditul de 20 de ani, chiar dacă valoarea ratei plătită la bancă este egală.

Tinerii sunt un vector de creștere și pentru piața construcțiilor. Vedem efectele pieței imobiliare în orașele din care tinerii au plecat.

Nevoia de comunicare a generație tinere a determinat creșterea accentuată a industriei de telecomunicații.

Este bun consumul?

În ultima perioadă asistăm la dezbateri privind importanța consumului în dezvoltarea sustenabilă a economiei României.

Factorii de decizie au păreri diferite, fie că vorbim de Guvern, Parlament sau BNR. Argumentele sunt de cele mai multe ori îmbrăcate într-un limbaj de lemn, din care majoritatea populației nu înțelege nimic.

Pentru a înțelege importanța consumului trebuie să analizăm efectele acestuia în dezvoltarea omenirii.

Focul, roata, fierul au fost descoperite de oameni din nevoia de a-și asigura sursa de hrană.

Marile descoperiri geografice au fost determinate din dorința de a ajunge mai ușor la mărfuri. Cristofor Columb a descoperit din greșeală America, scopul călătoriei fiind acela de a aduce mai repede alimentele din Asia.

Revoluția industrială, cea care a avut cel mai important rol în dezvoltarea omenirii, a avut la bază descoperirea motorului cu abur. Acesta a fost construit cu scopul de a fi folosit de vapoare sau locomotive pentru transportul mai rapid al bunurilor.

Nevoia omului de a consuma a stat la baza dezvoltării omenirii.

De aceea, consumul este un lucru bun. Probabil, dacă pe vremea lui Cristofor Columb ar fi existat economiști care considerau consumul un lucru rău, nici până în ziua de azi nu am fi descoperit America.

Din punct de vedere al economiei unei țări, este important ca produsele să fie fabricate în interiorul țării. Este normal ca țările producătoare să aibă cel mai mult de câștigat din creșterea consumului mondial, pe când țările consumatoare să beneficieze într-o proporție mai scăzută.

În România, problema este că această creștere a consumului este alimentată de produsele importate. Vânzările produselor importate din alte țări are un impact scăzut la dezvoltarea economică a țării.

Sesizând creșterea accentuată a importurilor, guvernanții au votat legea prin care obligă magazinele ca 50% din mărfurile afișate să fie de proveniență românească.

Dar oamenii nu pot fi obligați să cumpere bunuri produse în România, prin limitarea accesului la produsele dorite.

Statul ar trebui să încurajeze productivitatea producătorilor români prin alte metode: reducerea birocrației, eliminarea abuzurilor fiscale, scăderea taxelor aferente salariilor.

În prezent, România trece printr-o perioadă de consum emoțional, chiar isteric. Astfel de creșteri ale consumului cu 20% nu s-au mai întâlnit în Europa ultimilor 10 ani.

Creșteri asemănătoare ale consumului au fost prezente în țări ca Turcia, China, Brazilia, dar acestea au la bază o creștere demografică a populației, fapt care nu este valabil și în cazul României.

Această creștere a consumului ar putea fi explicată mai bine de un psiholog, decât de un economist.

Este posibil ca românii să mai aibă încă reacții emoționale legate de consum. Aceste acțiuni vin din perioada comunistă. În aceea perioadă statul la cozi era sport național, iar lumea cumpăra orice.

În perioada comunistă succesul se măsura în numărul de relații pe care le aveai cu vânzătoarele din magazine, iar capacitatea de adaptare era dată de rezistența de a sta ore întregi la coadă.

Având în vedere că este un consum emoțional, acesta va dispărea la fel cum a venit.

Ce este îngrijorător pentru economia României este faptul că guvernanții consideră că vom avea aceeași creștere spectaculoasă a consumului, care va genera o creștere economică solidă.

Pornind de la această premisă au crescut cheltuielile administrative și salariile.

Același lucru l-au făcut și în 2008, doi ani mai târziu fiind nevoiți să taie abrupt salariile bugetarilor, deoarece consumul scăzuse accentuat. 

Din păcate, guvernanții României nu respectă niște legi economice simple folosite de țărani. În momentele de creștere economică, în loc să mărească economiile statului și să investească în proiecte pentru viitor (infrastructură, școli etc), guvernanții cresc cheltuielile administrative generând noi datorii ale statului, care vor fi plătite în câteva generații.

În schimb, țăranii gospodari muncesc vara de dimineața până seara, pentru a avea provizii pentru iarnă. De asemenea, folosesc banii câștigați pentru a-și plăti datoriile.

În loc să le mulțumească tinerilor că au generat creșterea economică prin consumul lor și să investească acești bani pentru o dezvoltare sănătoasă a țării, guvernanții României risipesc inconștient banii statului, jucând cu brio rolul greierului din fabula „Greierele și furnica”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp