Foto Guliver/Getty Images
Înainte ca viețile noastre profesionale să întâlnească blocajul și provocările aduse de criza sanitară, care a dus și la una economică, piața locurilor de muncă se confrunta deja cu o situație specială. Creștea numărul de comentarii pe rețele sociale și în discuții, care prezentau nemulțumiri de pe ambele părți ale baricadei. Cumva paradoxal, ambele părți implicate, angajatori și viitori angajați, aveau reale motive de a se plânge. Angajatorii strigau că nu găsesc oameni pregătiți, iar în același timp, oamenii pregătiți spuneau că nu li se oferă oportunități sau, când apar, nu li se face o ofertă serioasă, conform abilităților și experienței.
Șocul adus de criză nu face decât să accentueze diferențele de opinii dintre cele două tabere. Dacă însă există cerere de forță de muncă și în același timp o ofertă pe masură, mai devreme sau mai târziu, piața se va echilibra.
De cele mai multe ori, adevărul este la mijloc. Deși în teorie folosim sintagma „ne dorim oameni cu atitudine și talent, abilitățile pot fi învățate”, în practică angajatorul vrea oameni pregătiți deja, pe care să îi plătească folosind resurse cât mai puține, pentru a avea maximum de câștig. Mai mult decât atât, în ultima vreme se observă un trend - chemăm un profesionist la discuții, aflăm cum ar rezolva el o situație complexă și apoi implementăm fără el. Pentru că un profesionist e scump, dar ideile lui sunt în continuare cele mai bune. Capitalismul și afacerile nu sunt așa simple cum cred unii. În același timp, viitorii posibili angajați spun că nu sunt recompensați pe măsura abilităților, nu le sunt dezvoltate aceste abilități și că se caută un angajat de 25 de ani, cu 20 de ani experiență și care să accepte un internship neplătit.
Un studiu la nivel european realizat în urmă cu câțiva ani a prezentat procentele din totalul populației adulte care participă la un program de training anual. România se clasează și aici pe ultimul loc, cu 7%, mult sub media la nivelul Uniunii. Acest studiu poate lămurește decalajul între nevoia de oameni pregătiți si realitate. Nu mulți adulți participă la programe de pregătire și atunci angajatorul are dreptate, nu se găsesc mulți oameni foarte bine pregătiți.
Pe de altă parte însă, apare întrebarea - cine ar trebui să le ofere acestor oameni oportunitățile de dezvoltare? Explicații pentru situația în care se află piața resursei umane au tot fost prezentate. Ce ar trebui să ne propunem este să motivăm mai mulți oameni cu experiență să își spună poveștile celorlalți, să facă oamenii din jur mai buni, atât cât putem fiecare dintre noi. Pentru a crește nivelul de pregătire și a crește astfel și nivelul de performanță al organizațiilor.
E deja celebră discuția dintre CFO și CEO referitor la pregătirea oamenilor în care CFO spune „ce se va întâmpla dacă îi pregătim și pleacă?” iar CEO răspunde „ce ne facem dacă nu îi pregătim și rămân?”. Cred că fiecare dintre noi, companii, angajați, traineri, consultanți, poate chiar și instituții ale statului, ar trebui să ne punem de acord, să construim programe corecte și relevante și să construim noi generații care să ne dea înapoi ceea ce ne dorim de la ei.
Vorbim de câțiva ani în România de o scădere a activităților de producție, cu toate astea, după experiențele acumulate, profesional si personal, ca om de vânzări sau trainer și consultant eu sunt de asemenea și producător. Producător de oameni liberi mai exact, pentru că poveștile mele oferă interlocutorilor încredere, curaj și când e nevoie, momente informative. Interlocutorii mei își pot alege din poveștile mele cheile care deblochează lacătele ce îi țin legați în prejudecăti, scuze și capcane mentale. Aceste chei pot fi unelte, încurajare, informații sau exemple. Important este să existe oportunitatea de a le găsi. E nevoie ca din ce în ce mai mulți profesioniști să intre în această industrie producătoare de oameni liberi, să construim următoarea generație pe fundatii mai solide si mai corecte. Am înțeles că dacă spui poveștile tale altora, poți să faci o diferență în viețile lor, fără ca tu să pierzi ceva din a ta.
Oamenii pregătiți și cu încredere în forțele lor își cunosc valoarea, oamenii care își cunosc valoarea sunt mai greu de controlat, dar în acelasi timp sunt mai eficienți și mai valoroși pentru companie. Cât timp cultura organizațională va fi orientată sau bazată pe control, pe comunicare de sus în jos și pe recrutarea unor oameni care să accepte din ce în ce mai multe compromisuri, nu vom avea organizații cu adevărat puternice. Avem nevoie de echilibru, candidații care au așteptări și cerințe exagerate, fără o pregătire și experiență relevantă nu sunt un lucru pozitiv pe piață. Așa cum nici angajatorii care încearcă să aducă oameni foarte buni pe care să îi plăteasca sub nivelul pieței nu fac nimănui un bine. O persoană cu asteptări exagerate va acumula refuzuri care duc la frustrare. Un angajator care nu respectă un candidat aflat într-un moment sensibil cum e cel prezent, îl va pierde la prima ocazie când acesta va găsi o alternativă mai bună.
Liderii adevărați stiu că Harvey S. Firestone avea dreptate: „creșterea si dezvoltarea oamenilor este cea mai înaltă chemare a leadership-ului”. Sunt șanse ca viitorul să fie unul bun dacă vom avea privirea îndreptată înspre construirea de generații de profesioniști viitoare și nu să profităm de un context economic învolburat.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Iar cei care intr-adevar vor sa obtina mult mai mult in aceasta perioada pe "spatele" organizatiei sau al noilor veniti cu recompense mai putine vor castiga cu siguranta pe termen scurt, dar cu siguranta vor pierde pe termen lung. Prin urmare fiecare antreprenor, proprietar sau actionar intr-o firma decide cum doreste sa fie viitorul firmei sale si este raspunderea lui,
In acelasi timp sunt si situatie pe dos cand cel care conduce firma nu isi face "curatenie' in ograda si sa scape de persoanele toxice din organizatie, chiar daca ele sunt foarte bune profesional. Acum este un moment bun pentru ca alte firme au decis sa "elibereze" profesionisti buni. Trebuie numai sa fi corect cu ei si sa ii recompensezi la valoare reala.
-Am avut ,caz concret ,un fost coleg ,era destul de bun profesional ,,dar ca Om era de nota ,2 ,adica se certa cu majoritatea colegilor , era un carcotas de neimaginat, ,Gasea cusur la orice ,lucru ,care trebuia facut ,Mentionez ca individul era electrician intr-o echipa pe santier ,Pana la urma ,colegii l-au sabotat si la o etapa de ,plecare in somaj ,a fost pus pe lista si dus afost ,