Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Învățătoarea care, în timpul pandemiei, a cumpărat o tablă și o cameră video și și-a transformat bucătăria în sală de clasă: „Când ești un dascăl bun, poți să apari relaxat în fața elevilor și părinților”

Aida Frujină

Învățătoarea Aida Frujină predă de 31 de ani la Școala nr. 195 din București, iar anul acesta are o clasa I, de 37 de copii, cu care face educație după scenariul hibrid: jumătate dintre ei participă fizic la cursuri, cealaltă jumătate online.

Încă din martie, din primele zile de închidere a școlilor, a ținut ore în fața unei camere de luat vederi, fără să se gândească să invoce regulamentul GDPR folosit de unii profesori drept motiv pentru a nu face educație online.

„Atunci când ești un dascăl bun la clasă și ești foarte stăpân pe meseria ta, poți să te expui relaxat în fața celor de 37 de elevi, x 2 părinți, x 3 bunici sau a altor rude care sunt în preajmă și vin să îți vadă lecțiile. Întotdeauna mă adresez și dumnealor și facem în așa fel să fim o echipă în actul predării. Din martie, când am început să predau online, lângă elevii mei erau părinții sau buncii. Eu am știut de la început că mă expun clar în fața tuturor, însă am considerat mereu că părinții acestor copii sunt echipa mea, nu sunt acolo să mă judece, să mă critice. Dacă fac și lucrul acesta, evident putem realiza niște discuții constructive să vedem ce nu e bine. Dar au apărut pe internet tot felul de filmări neplăcute, ale copiilor de 12-13 ani, care au adăugat comentarii nelalocul lor deasupra lecțiilor și apoi le-au aruncat în văzul tuturor. Este posibil ca unii dintre dascăli să se fi gândit la asta (n.r. când au invocat regulamentul GDPR). Însă nu ar trebui să oprească acest lucru felul în care ajungi la elevi”, a spus Aida Frujină în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Când școlile s-au închis, învățătoarea a căutat soluții pentru a se conecta cu elevii săi, care atunci erau în clasa pregătitoare, online. 

„Imediat cum am rămas acasă, a trebuit să iau legătura cu cei mici. Fiind clasa pregătitoare, evident că disperarea mea era să mă poată vedea și să pot să desenez, să cânt, să ajungem în firescul lucrurilor, cât de cât. Am cumpărat o tablă ecologică, am pus-o frumos pe peretele din bucătărie, am comandat o cameră web, trepied. am descărcat platformele. Am lucrat pe Zoom, ca să le fie mai ușor. Și din 12 sau 13 martie, deja am început să lucrăm, Până a venit tabla a fost o perioadă mai eficientă, de 2 zile, când am lipitpe perete pur și simplu niște foi mari albe”, explică ea.

A fost pentru prima dată când a folosit platforma Zoom în predare și, din acest motiv, a exersat înainte, cu câteva colege învățătoare. Este convinsă că educația online nu se poate face pe WhatsApp, cu atât mai puțin la clasele mici, unde copiii au nevoie să își dezvolte abilitățile sociale și inteligența emoțională.

„În momentul în care un copil îmi aude vocea, îmi vede zâmbetul, știe că l-am încurajat, lucrul acesta poate să facă învățarea mult mai eficientă”, spune Aida Frujină.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Acesta NU este învățământ online. Este predare video cu mijloace simple, cu eficiență discutabilă. Este o soluție de criză care a costat, probabil, cca. 300 lei. (camera 150 și tabla 150). S-a expus de bună voie, a folosit metoda care i a fost la îndemâna. Bravo ei! Dar aceasta nu înseamnă să incrimineze alți profesori cărora un ministru incult le cerut să înregistreze lecțiile din clasă și să le expună public. Rog pe cei ce fac reportaje și interviuri să înțeleagă bine tehnologia, folosirea ei și atitudinea educatorilor. Noi nu suntem vedete machiate și asistate de echipe de specialiști. Suntem oameni obișnuiți care caută soluții în condițiile în care avem un minister incapabil să ne ajute cu soluții practice și bine gândite. Educatorii buni vor ști întotdeauna să se apropie de învățăceii lor... Mulți lucrează cum pot ei și nu se văd la TV...
    • Like 0
  • Felicitari!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult