Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Învățătoarea: „- Copile ai copiat! E rușinos să furi!” Elevul: „- Doamnă învățătoare, sunt ca prim-ministrul și ca ministrul învățământului. Dacă lor nu le este rușine, mie de ce să îmi fie!?”

Sorin Cîmpeanu și Klaus Iohannis la deschiderea anului școlar

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Știți care e culmea învățământului?

Să faci țară educată cu prim-ministrul acuzat de plagiat, ministrul învățământului la fel și ministrul transporturilor și infrastructurii tot pe acolo, pe aproape, că încă nu i-a văzut nimeni lucrarea aceea științifică pe care o are trecută în CV.

Cred că ați citit cu toții în copilărie povestea „Fata cea isteață a împăratului” de Petre Ispirescu și vă amintiți cum i-a cerut boierul să o aducă tatăl ei la curtea boierească. Dacă nu vă amintiți, vă spun eu:

„...Ea să fie nici îmbrăcată, nici dezbrăcată, nici călare, nici pe jos, nici pe drum, nici pe lângă drum...”

Și cum a venit fata ca să împlinească cerința boierului și să scape viața tatălui său!?

„Cum se făcu dimineață, fata aruncă pe dânsa un volog (plasă), luă mâțele la subțiori, încălecă pe un țap și plecă la curtea boierească.

Mergând astfel pe drum, ea nu era nici călare, nici pe jos, căci îi da de pământ când un picior, când altul, țapul fiind pitic; umbla ni pe drum, ni pe lângă drum, căci țapul nu ținea drumul drept. Aci trecea pe lângă câte un gard să apuce câte vrun lăstar de la vrun pomișor; aci trecea de cealaltă parte. Nu era nici îmbrăcată, nici dezbrăcată cu vologul aruncat pe dânsa.”

Vă rog, citiți încă o dată, dar cu mare atenție la fiecare cuvânt, cum s-a dus fata la boier. Eu citind am în fața ochilor imaginea impostorilor cu diplome furate sau cumpărate, care au ajuns să aibă destinele țării mele în mâini. Nici îmbrăcați, nici dezbrăcați, nici călare nici pe jos, nici pe drum, nici pe lângă drum... dar cu salarii mari!

...

Să ne imaginăm că o învățătoare îi spune unui elev:

- Copile ai copiat! E rușinos să furi!

Dacă e unul mai tupeist și cu vorbele la el, îi poate răspunde imediat:

- Doamnă învățătoare, sunt ca prim-ministrul și ca ministrul învățământului. Dacă lor nu le este rușine, mie de ce să îmi fie!?

Sau cum poate spune o profesoară elevilor săi:

- Învățați ca să ajungeți departe în viață!

Tot un elev mai tupeist și mușcat de greul vieții poate răspunde:

- Cât de departe!? Mama și tata au terminat facultatea pe merit și sunt amândoi în Spania. Mama îngrijitoare și tata șofer de tir.

...

Cred că făcutul de rost de diplome de doctor a fost un sport național în România post dictatură, de asta este atât de greu de găsit oameni cu diplome pe merit. Cel mai mult suferă din cauza asta cei care chiar au muncit să le obțină. Cum să faci diferența între cele muncite și cele cumpărate sau furate!?

...

Era în urmă cu mai mult de zece ani. M-a invitat la Iași, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, la susținerea tezei de doctorat fiica învățătoarei fiului meu cel mare. Ea îmi admira scrisul. Eu îi admiram deșteptăciunea și tenacitatea. Fusese olimpică națională la limba franceză, a terminat șefă de promoție liceul, a fost cu bursă la studii în Franța și Portugalia în timpul studenției. Rar am văzut un om mai muncitor și mai tenace. Mă sfiam în fața ei, când mă vizita în vacanțe și îi spuneam că o să ajungă departe. Am mers cu drag să fiu alături de ea la acel eveniment. Am stat în aula în care și-a susținut teza de doctorat, în fața profesorilor români, dar și din Franța, despre traducerea poeziei lui Lucian Blaga în franceză - regret că nu îmi amintesc exact titlul lucrării - cu sentimentul că asist la o slujbă sacră. Îmi amintesc și acum ce sigură pe ea era, cum vorbea, cum explica la tablă, cum se năștea în fața ochilor mei un doctor în literatură. Era mărunțică cât un copil, dar eu o vedeam titan. La sfârșit tremuram de emoție, când i-am întins buchetul de flori și am felicitat-o. Drumurile noastre s-au despărțit de atunci. Nu ne-am mai văzut. Dar eu am rămas cu sentimentul că am participat într-o aulă la un eveniment excepțional.

Unde sunt oamenii ca ea!? Unde sunt oamenii ce au trudit pe brânci pentru a obține titlul de doctor!? Că sigur sunt mulți și tac, și stau în banca lor sau pleacă din țară și lasă România pe mâna celor și îmbrăcați și dezbrăcați, și călare și pe jos, și pe drum și pe lângă drum...

PS. Aseară, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și-a dat demisia din funcție, în urma acuzațiilor de plagiat.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Nu reiese de nicaieri ca a demisionat in urma acuzatiilor de plagiat. La cat de vehement a fost dl Cimpeanu ca nu a plagiat si ca lumea vorbeste prostii nu cred deodata s-a "iluminat" si si-a data seama ca a gresit.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult