Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Istoricul Armand Goșu: „În acest moment, Putin înțelege că n-are cum să câștige și vrea să amâne un deznodământ tragic pentru regimul său"

Armand Goșu

Distrugerea barajului și a hidrocentralei de la Nova Kahovka a fost cel mai probabil provocată de forțele ruse, cu scopul de a scurta linia frontului, care măsoară aproximativ 1.200 de kilometri, dar și de a întârzia o eventuală contraofensivă ucraineană, este de părere Armand Goșu, istoric și profesor asociat la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, care are o lungă experiență în analiza spațiului ex-sovietic. „Dacă ucrainenii și-ar fi dorit contraofensivă pe acolo, ei trebuie să o amâne cu cel puțin 6-8 săptămâni, pentru că vreo două săptămâni durează până se retrage apa și apoi, ca să se usuce zona respectivă, să poți intra cu tehnică militară grea, trebuie să treacă o lună, o lună și jumătate", a declarat Armand Goșu într-un interviu pentru Republica. În ciuda acestui fapt, ucrainenii ar putea lansa o contraofensivă de succes în perioada următoare, crede el, adăugând că și Occidentul trebuie să își îndeplinească mai bine rolul în acest scenariu. „Dacă vrei ca Ucraina să câștige războiul, trebuie să o ajuți ca să-și creeze această superioritate tehnică care să fie decisivă pe frontul de operațiuni, astfel încât să obțină victoria cât mai repede și să fie evitat un scenariu de înghețare a conflictului, care ar duce la prelungirea lui. Pentru că, de fapt, Putin în acest moment înțelege că n-are cum să câștige și el asta vrea - să amâne un deznodământ tragic pentru regimul său. Și atunci, Occidentul trebuie să dea mai multe arme de nouă generație și mai ales muniție pentru ele", afirmă Armand Goșu.

După datele existente în acest moment, care sunt principale scenarii legate de aruncarea în aer a barajului de pe Nipru? Cine este, cel mai mai probabil, responsabil?

Cel mai probabil, forțele rusești. Hidrocentrala era minată de anul trecut de ruși, amintiți-vă că a fost o conferință de presă în care președintele Zelenski tocmai asta spunea - că teama cea mai mare pentru Ucraina în acel moment era aruncarea în aer a hidrocentralei și inundarea unei suprafețe foarte mari în sudul Ucrainei. Mi se pare normal să amintesc aici și altă opinie, opinie care vine din zona comentatorilor ruși. Potrivit acesteia, barajul n-ar fi rezistat, pur și simplu, la presiune, pentru că în ultimele luni nu s-au mai făcut acolo lucrările obișnuite de întreținere. Tehnicienii și inginerii ucraineni n-au avut voie să pătrundă, pentru că hidrocentrala era ocupată de ruși din primăvara anului trecut și aceștia nu le-au permis să efectueze lucrările de întreținere. Și atunci s-a acumulat o cantitate neobișnuit de mare de apă și, ieri noapte, barajul ar fi cedat, s-ar fi tot lărgit gaura prin care a intrat apă și exploziile care sunt filmate ar fi fost de fapt ale minelor plantate de ruși anul trecut. Autoritățile de la Moscova, dar ăsta nu e un scenariu demn de luat în seamă, au spus că ucrainenii au bombardat barajul. Evident nu s-a înregistrat niciun bombardament. Ucrainenii au bombardat anul trecut, dar nu au vizat niciodată barajul propriu-zis, ci drumul de acces la baraj, pentru a îngreuna traversarea lui pentru trupele rusești.

În ciuda acestor declarații dinspre Kremlin, lucrurile-s destul de clare. Mai mult, au ieșit importanți lideri europeni care au acuzat Rusia că a aruncat hidrocentrala în aer. Pot presupune că la nivel de intelligence există suficiente date că rușii sunt în spatele distrugerii barajului.

O serie de analiști spun că, prin distrugerea barajului, rușii au vrut să oprească o contraofensivă ucraineană. Ar mai putea exista și alte motive?

Asta ar fi cel puțin una din cauzele care i-ar fi putut determina pe ruși să arunce în aer barajul. Un alt motiv ar putea fi că rușii au decis să scurteze puțin linia frontului, care e destul de lungă, de vreo 1.200 km. Acum un segment de front este inundat. Sunt zone în care nivelul apei s-a ridicat cu 10 m, sunt zone în care s-a ridicat mai puțin. Pe partea ucraineană, pe malul drept, care este mai înalt, se vorbește de evacuarea a 16.000 de locuitori. Pe malul stâng, care-i controlat de ruși, se vorbește de evacuarea 22.000-24.000 de locuitori, dar nu avem informații certe, iar comunicațiile au fost îngreunate pentru că antenele de telefonie mobilă sunt bruiate puternic, astfel încât nu avem informații din zona rusească.

Pentru populația civilă din zonă situația este catastrofală.

Da, aceasta este problema, din păcate, sunt oameni în vârstă, agricultori care nu au vrut să să-și părăsească casele aflate în zona de ocupație rusească.

Ce impact va avea asupra unei eventuale contraofensive a Ucrainei distrugerea barajului și hidrocentralei de la Nova Kahovka?

Dacă ucrainenii și-ar fi dorit contraofensivă pe acolo, ei trebuie să o amâne cu cel puțin 6-8 săptămâni, pentru că vreo două săptămâni durează până se retrage apa și apoi, ca să se usuce zona respectivă, să poți intra cu tehnică militară grea, trebuie să treacă o lună, o lună și jumătate.

Deci rușii au câștigat cel puțin o lună și jumătate.

Probabil. Dacă ăsta a fost motivul pentru care au aruncat în hidrocentrala în aer, putem spune că și-au atins obiectivul. În același timp și ei au de pierdut. Crimeea, toată, este alimentată cu apă printr-un canal care pleacă de lângă centrală, de la acest uriaș lac de acumulare; e un canal lung, care traversează nordul Crimeii și ajunge până la Kerci. 80% din apa din Crimeea provenea de aici, de la Nova Kahovka. Reprezentanții ministerului energiei din Kiev au spus că nu se va mai putea reface hidrocentrala. Sunt mai multe hidrocentrale pe Nipru, aceasta care a fost aruncată în aer și a fost distrusă era cea mai mare, avea un lac de acumulare enorm. E o hidrocentrală veche, construită începând cu 1950. La momentul respectiv, era importantă pentru refacerea Ucrainei după cel de-al Doilea Război Mondial. 

De ce și-au asumat rușii o asemenea pierdere?

Cred că și-au făcut socoteala și au spus că principalul obiectiv pentru această contraofensive a ucrainenilor va fi eliberarea Crimeii. Serghei Aksionov, guvernatorul local, a spus: Eu am rezervoarele de apă pline, eu rezist câteva luni. După aia vedem ce-o mai fi.

Care sunt consecințele pentru ucraineni?

Pentru economia Ucrainei, pierderea e serioasă. Nova Kahovka era o hidrocentrală care producea mult curent electric. Era acolo cel mai mare lac de acumulare de unde alimentai cu apă mai multe orașe, de la Krivoi Rog la Energodar. Aveai apă pentru irigații, în zona de cernoziom, unde ai cel mai bun pământ pentru agricultură din Europa. Ucraina are și o problemă acum cu centrala atomică de la Zaporoje, cea mai mare din Europa, cu 6 reactoare, din care doar unul mai funcționează. Lacul de acumulare era una din sursele de apă pentru răcirea reactoarelor. Nu mai puțin de 80% din apa din Crimeea provine de aici, de la Nova Kahovka. Fără apă Crimeea se deșertifică, se transformă într-o Sahară.

Ce se întâmplă pe alte sectoare ale frontului, la Bahmut, de pildă?

Foarte interesante lucruri se întâmplă la Bahmut. De acolo vor să se retragă mercenarii lui Evgheni Prigojin, dar nu sunt lăsați de către armată - au început încăierările între militari și mercenari. Zona de dealuri din jurul Bahmutului e deja controlată de către armata ucraineană. Bahmutul e o localitate așezată într-o vale, ca într-o căldare. Orașul poate fi controlat militar de pe dealurile din jur, așa că poate fi ușor bombardat. Acum Prigojin încearcă să își retragă mercenarii, dar nu reușește. Armata își dă seama că n-are cum să păstreze poziția respectivă. Care, de fapt, n-are o importanță strategică. Ar fi putut să aibă în măsura în care de acolo puteai să declanșezi viitoare atacuri spre vest, spre nord-vest, spre sud-vest, spre alte localități care sunt cu adevărat importante pentru că-s noduri de cale ferată, de drumuri, de șosele. Bahmutul nu e așa, Bahmutul a fost folosit de armata ucraineană ca să provoace pierderi, să toace mercenari Wagner. Pierderile au fost enorme. Or, până la urmă, cred că rușii se vor retrage din Bahmut, care n-are nicio importanță strategică. El este important, mai degrabă, pentru jocurile politice din Rusia. Prigojin duce meciul lui cu Șoigu, generalul Gherasimov, cu conducerea armatei ruse. Prigojin vrea să arate opiniei publice: Uite, eu, cu un preț de sânge mare plătit, am reușit să cuceresc acest oraș, iar voi nu sunteți în stare să-l păstrați.

La ce ne putem aștepta în perioada viitoare?

Eu cred că ne putem aștepta la o contraofensivă ucraineană de succes. Ucrainenii sunt mai bine pregătiți, mai înarmați ca niciodată. În același timp, spre deosebire de contraofensiva de anul trecut, de asta data rușii au avut timp să-și consolideze pozițiile, să construiască fortificații de beton, care sunt mai ușor de apărat de către militari ruși. Deci, vor urma săptămâni cu lupte de intensitate mare, cu manevre spectaculoase. Armata ucraineană are o manevrabilitate extrem de bună în acest moment, grație acestor mașini de luptă primite din Occident, dacă ar fi avut și apărare anti-aeriană și antirachetă sau avioane de vânătoare, cred că șansele contraofensivei ar fi fost mult mai mari. Astfel, e greu în teatrul de operațiuni să eliberezi anumite teritorii și să nu ai cum să te aperi de atacurile cu rachete, pentru că nu poți să iei complexele Patriot sau alte elemente de apărare antirachetă de la Kiev, ca să le muți în est sau în sud. Linia frontului e foarte mare, 1.200 km. Cred că ucrainenii de câteva săptămâni testează cât de solide sunt diferite puncte ale acestui front.

Ce ar trebui să facă Occidentul?

În primul rând să ajute Ucraina cu arme și muniție. Occidentul s-a mișcat destul de lent, a livrat cu întârziere tehnică militară, după ce luni de zile a spus nu. Cu greu a acceptat să livreze Patriot, cu greu a acceptat să livreze tancuri. Acum suntem într-o istorie similară cu avioanele de vânătoare. Să nu vă închipuiți că Patriot-urile sunt cele mai moderne sisteme, primele variante sunt de prin 1962-65. Dacă vrei ca Ucraina să câștige războiul, trebuie să o ajuți ca să-și creeze această superioritate tehnică care să fie decisivă pe frontul de operațiuni, astfel încât să obțină victoria cât mai repede și să fie evitat un scenariu de înghețare a conflictului, care ar duce la prelungirea lui. Pentru că, de fapt, Putin în acest moment înțelege că n-are cum să câștige și el asta vrea - să amâne un deznodământ tragic pentru regimul său. Și atunci, Occidentul trebuie să dea mai multe arme de nouă generație și mai ales muniție pentru ele. Vestul se chinuie de 15 luni să creeze un sistem la nivelul Uniunii Europene de producție a muniției și nu reușește să facă lucrul ăsta, statele se ceartă între ele, fabricile cer niște angajamente ferme. Foarte importantă acum este muniția. Iar muniția întârzie să vină. Nu poți să declanșezi o contraofensivă de succes când tu ai muniție doar pentru două - trei săptămâni. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult