Istoricul Mădălin Hodor: „Acum au făcut o campanie împotriva homosexualilor, mâine vor face o campanie împotriva țiganilor. Este o deschidere a unui capac al urii”

 (Foto: Facebook/Simo Paraschi)

Referendumul pentru redefinirea familiei în Constituție s-a încheiat, foarte multă lume este mulțumită de rezultat, care a fost unul neașteptat. Coaliția pentru Familie nu a reușit să își promoveze ideile, dar există în spatele acestor lucruri o realitate îngrijorătoare, vede istoricul și cercetătorul CNSAS Mădălin Hodor.

„În România referendumul a fost în jurul acestei teme, dar de fapt tema nu e neapărat legată de drepturile homosexualilor, este o deschidere a unui capac al urii, care nu se știe unde va duce”, spune cercetătorul CNSAS.

Discutiile legate într-o formă sau alta de reglementarea familiei, a relațiilor homosexuale se întind din SUA până în Uganda. România nu este un actor singular pe scenă. 

„Ideile acestea sunt promovate de foarte mult timp în spațiul occidental, există organizații care se ocupă în mod explicit cu această agendă. Referendumurile au fost promovate în foarte multe țări din Europa. Agenda despre familia tradițională a fost adoptată inclusiv în Rusia”, spune Mădălin Hodor.

În 2013 Duma de Stat din Rusia a adoptat o lege care interzice propaganda homosexuală. Legea are efecte juridice și azi, spune istoricul. Există persoane în Rusia condamnate pentru ceea ce se numește propagandă homosexuală, pentru difuzarea de imagini. E interzisă difuzarea de imagini pe această temă pe rețelele de socializare.

Istoricul a vorbit recent, la o dezbatere organizată la Grupul pentru Dialog Social, despre mesajele antieuropene și de promovare a urii, vehiculate în ultima perioadă în spațiul public.

„Există o problemă la scară mondială pe care România a receptat-o așa cum a receptat-o în ultima vreme. În spațiul nostru lucrurile au luat o întorsătură specific locală. Am avut lideri de opinie cu ieșiri extreme, de natură legionaroidă, am văzut discursuri antieuropene. Pentru prima dată în România s-a vorbit explicit de Roexit, nu neapărat într-un context marginal, ci în presa mainstream. Iată că suntem într-o zonă de provocare, depinde noi, ca societate, cum vom reacționa, însă înainte de toate ideal ar fi să înțelegem cu ce ne confruntăm”, a subliniat cercetătorul CNSAS.

În sprijinul ideii că lucrurile nu se vor opri aici, istoricul a prezentat un exemplu de succes al acestui tip de propagandă în Rusia.

„O doamnă care se numește Yelena Mizulina, un politician rus foarte cunoscut, este unul dintre vectorii de promovare a mesajelor de acest tip. În 2010 doamna depunea un proiect privind protejarea copiilor față de informațiile dăunătoare sănătății lor, era o propunere pentru cenzurarea internetului. În 2013 propune o lege prin care să se interzică adopția de copii de către cetățeni ai SUA. În 2014 propune o lege referitoare la limitarea dreptului tinerilor gravide la educația superioară, în sensul că dacă sunt gravide să nu urmeze cursurile până nu duc la îndeplinire sarcina. În 2017 a devenit ultramediatizată pentru că ea a stat în spatele dezincriminării violenței domestice în Rusia. A reușit să facă astfel încât această chestiune să nu mai fie considerată o faptă penală, ci în cazul în care nu sunt «leziuni serioase» fapta se lasă doar cu o amendă administrativă”, a spus Hodor.

Odată ce cutia urii este deschisă subiectele variază, lucrurile escaladează și nu se opresc, sunt pe un trend ascendnt, a punctat Mădălin Hodor.

În 2017 un alt politician rus, tot o femeie, s-a prevalat de o lege care exista în momentul respectiv pentru a interzice jocul video FIFA 2017 în Rusia. Motivul a fost că cei ce joacă acest joc - un simulator de fotbal – puteau să pună culoarea curcubeului pe jucători, o opțiune prevăzută de producătorul jocului, care promova un mesaj pro LGBT. Rușii au luat în discuție această temă și au considerat că nu e bine ca acest joc video să fie distribuit în Rusia.

„Dacă mă duc la referendum înseamnă că îl votez pe Dragnea, nu?” „Da.” „Nu mă duc”

Cercetătorul CNSAS a vorbit și despre modul în care au perceput tema referendumului oamenii simpli din mediul rural.

„Înainte de referendum am auzit foarte multe discuții la țară ale unor oameni simpli, care nu au o reprezentare a ideilor care se vehiculează în general, care au văzut lucrurile în termeni foarte simpli. „Dacă mă duc la referendum înseamnă că îl votez pe Dragnea, nu?” „Da.” „Nu mă duc”. Asta a fost percepția”.

Biserica iese în urma referendumului cu mari învățăminte de tras, în opinia istoricului.

„Cu toată propaganda pe care au făcut-o, oamenii nu au ieșit la vot la referendum. Dacă biserica ar fi reușit să-și capaciteze enoriașii, făceau pragul pentru validarea referendumului. Dar nu a reușit să își mobilizeze enoriașii. Și aici este o întrebare. De ce nu au reușit? Pentru că ne așteptam toți ca în duminica referendumului să defileze toți cu icoanele în frunte și să se oprească la secția de votare. Nu s-a întâmplat acest lucru.”

Mădălin Hodor a făcut o paralelă cu atmosfera anilor '30 și a remarcat recrudescența unor idei.

„Istoricii văd în general lucrurile care s-au întâmplat și presupun că se repetă într-o altă formă. Secolul XX-lea a fost marcat de idei, în secolul al XX-lea ideile au ucis. Au fost două idei care au ucis. Se pare că nu am învățat mare lucru din această experiență, suntem din nou în situația în care ideile pot ucide, se pot transforma în vehicole politice de ură, se pot transforma în lucruri foarte periculoase.

Există această criză a Uniunii Europene, există un curent populist masiv în Europa. În România în prezent această zonă populistă nu e ocupată, după părerea mea. Sunt niște mici ințiative ale unor grupări. E o problemă de timp. Va fi ocupată această zonă, pentru că electoratul PSD și PNL, cei care vor abandona partidele tradiționale vor vrea să fie reprezentați, și dacă nu vor găsi reprezentare în zona USR, și așa mai departe, vor găsi reprezentare într-o zonă care va promova de tipul mesaje: «Ne vom lupta cu ea»” , a punctat cercetătorul CNSAS.

În opinia sa, deocamdată nu avem acest inamic, nu știm cum să reacționăm, pentru că deocamdată nu vedem fața acestui inamic. E amorf. 

„Acum au făcut o campanie împotriva homosexualilor, mâine vor face o alt fel de campanie împotriva țiganilor, vor relua temele acestea, vor găsi ceva. Aici nu e vorba despre o singură temă, e vorba de a vinde o idee. E o operațiune de marketing. Naziștii în anii '30 au fost niște vânzători de idei foarte performanți, care au transformat Germania peste noapte, dintr-o societate fără probleme mari semite, din cea mai liberală din Europa pe tema asta, au transformat-o într-o societate radical antisemită. Au făcut asta vânzând o idee, în câțiva ani, beneficiind de contextul politic, de criza economică”, a subliniat Mădălin Hodor.

Istoricul şi cercetătorul Mădălin Hodor a fost suspendat şi este cercetat disciplinar, după ce în luna aprilie anul acesta a prezentat o listă cu personalităţi care ar fi colaborat cu fosta Securitate şi se ocupau de urmărirea emigraţiei româneşti. 

Află și:

• Armageddon Războiul Frăţiei Cleptocraţilor împotriva democraţiei
• Cine au fost „teroriştii”. Iulian Vlad spune că erau de la Securitate. Declaraţie olografă
• Din decembrie în decembrie. De la Ceauşescu la Dragnea

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp