Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Kurzarbeit, varianta românească. Principalele prevederi ale OUG privind reducerea timpului de muncă

kurtzarbeit

Foto Christian Ohde / imageBROKER / Profimedia

Angajatorii pot reduce cu până la 50% din timpul de muncă prevăzut în contract. Pentru perioada în care nu lucrează, salariaţii primesc o indemnizaţie de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă.

În Monitorul oficial nr. 720 din 10 august 2020 a fost publicată OUG nr. 132 din 2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă.

Actul normativ analizat astăzi vine în sprijinul salariaților când angajatorul nu are suficient de multă activitate cât să asigure programul de muncă în totalitate. Astfel, prin derogare de la Codul muncii, angajatorii pot reduce timpul de muncă cu până la 50% din timpul de muncă prevăzut în contractul de muncă.

Consultați aici actul normativ

Acest lucru se realizează prin decizia angajatorului, iar reducerea timpului de lucru se acordă pentru cel puțin 5 zile lucrătoare consecutive. Comunicarea deciziei către salariați se realizează cu cel puțin 5 zile înaintea reducerii timpului de muncă. Pentru timpul nelucrat salariatul beneficiază de o indemnizație reprezentând 75% din veniturile ce ar fi fost corespunzătoare timpului lucrat. 

Această indemnizație se va deconta din bugetul fondului de șomaj. Această indemnizație este asimilată unui venit de natură salarială, iar la calculul impozitului pe venitul din salarii se ține cont de deducerea de bază.

Pentru a se primi indemnizația, angajatorul trebuie să justifice următoarele două condiții:

- Măsura afectează cel puțin 10% din totalul salariaților;

- Cifra de afaceri din luna curentă este cu cel puțin 10% mai mică față de luna anterioară sau cu 10% mai mică decât luna similară anului trecut.

Indemnizația pentru reducerea timpului de muncă se ia în considerare la determinarea stadiului pentru șomaj. Din punctul de vedere al asigurărilor sociale, acestea se datorează potrivit actualului cod fiscal (facilități pentru domeniul construcțiilor).

Plata contribuției asiguratorii pentru muncă și pentru indemnizația aferentă reducerii timpului de muncă.

Așa cum sunt reglementați de codul civil, respectiv persoanele din cadrul cooperaților când au o reducere a activității în condițiile acestei ordonanțe beneficiază de indemnizație lunară de 41,5% din salariul mediu brut avut în vedere la realizarea bugetului asigurărilor sociale din anul 2020.

Această indemnizație este supusă impozitului pe venit și asigurărilor sociale obligatorii și se declară în declarația unică.

Pentru indemnizația cooperatorilor, reținerile se realizează de cooperații.

Pentru angajatorii la care salariații lucrează în regim de telemuncă se acordă un ajutor financiar, o singură dată pentru fiecare salariat în sumă de 2.500 lei. Suma se plătește din bugetul ANOFM în ordinea depunerii solicitărilor până la data de 31 decembrie 2020. angajatorul are obligația să justifice în 30 de zile de la primirea sumei ce achiziții a realizat.

Notă: ordonanța aduce măsuri similare și pentru contracte de muncă cu perioadă determinată sau pentru persoanele de au calitate de ucenic. Nu au dreptul să aplice această ordonanță instiutițiile publice, angajatorii în faliment lichidare sau dizolvare, sau cei cu activitatea suspendată.

Foarte important: primirea la muncă pe perioada reducerii timpului de muncă este sancționată cu amenzi între 20.000 lei și până la 200.000 lei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Păun - ASE

„Magistrații sunt puși să valideze constituțional o măsură care e împotriva lor. (…) E un conflict de interese evident, care nu știu cum se poate rezolva.” Foto: Facebook Cristian Păun

Citește mai mult

Educatie-

Vă scriu dintre bănci încă pline de firimituri, foi mototolite și carioci fără capac. E liniște acum, copiii sunt la ora de sport, dar am în urechi încă agitația lor de dimineață, cu ghiozdane care se trântesc și întrebări puse pe fugă: „Domnu’, azi citim din poveste?”, „Domnu’, mi s-a rupt creionul, pot să iau altul?”

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult
sound-bars icon