Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

La mulți ani, Europa! Și te rog, până în 2034, mută la Cluj-Napoca sediul Comisiei Europene

cluj-napoca

Foto Facebook Emil Boc

La interviurile de angajare ești întrebat unde te vezi peste 5 ani sau chiar peste 10 ani.

Probabil că nu există o întrebare de interviu: „ce vrei să faci peste 13 ani?”, adică în 2034, când Uniunea Europeana încheie al treilea ciclu de planificare de acum încolo.

În 2008, acum 13 ani, Cluj-Napoca nu părea să conteze. Astăzi, în 2021, are aeroport internațional de pe care se zboară spre 100 de destinații inclusiv Heathrow și Charles de Gaulles (cum poate schimba o pandemie economia mondială, până de curând era prea scump și numai să zbori peste acele locații….). Are BT Arena, are Cluj-Arena, este un centru medical, financiar și IT de renume, are 4 universități în topurile internaționale, are transport public electric cât nici un alt oraș din România, în 5 ani a dat cel mai mare festival muzical din estul Europei. Vechile concentrări de manufactură sunt înlocuite încet-încet cu industrii internaționale. Ce mai, are o traiectorie de dezvoltare și modernizare la care dacă se gândea cineva în urmă cu 13 ani, în plina criză, era trimis la control de specialitate...

În 13 ani, în 2034, Cluj-Napoca se spune că va avea (și mai mult că sigur că va avea) spital regional, metrou, centura metropolitană și legătură cu autostrăzile din culoarele europene, filarmonică, transport autonom. Și altele.

Probabil puțini știu faptul că Cluj-Napoca are o populație urbană de aproape două ori mai mare decât Bruxelles-ul, iar cele două orașe sunt apropiate ca suprafață și planuri de extindere metropolitană. Nu știu dacă în termeni de cosmopolitanism și ambiții de dezvoltare cele două orașe sunt comparabile, dar pentru Cluj-Napoca este loc doar în sus.

Estul Europei va conta tot mai mult în următorii 13 ani, aducând ceea ce s-a pierdut prin Brexit într-un an 2020 departe de a fi cel mai „glorios”, politic vorbind, din istoria de peste 70 de ani a Uniunii.

Vor fi primite în UE țări din Balcani, poate și Moldova, Ucraina, și cine știe ce alte țări care vor dori să adopte stilul de viață european. Și atunci este firesc, pentru echilibrul geopolitic, ca una sau mai multe dintre instituțiile politice care conduc UE să vină într-o țară, într-un oraș, din estul Europei.

Așadar, de ce să nu vină la Cluj-Napoca, orașul care în urmă cu 13 ani nu avea nimic și care peste 13 ani va avea fără îndoială capacitatea instituțională, organizatorică, de infrastructură și academică pentru a găzdui, să spunem, sediul Comisiei Europene.

Cei care spun că e o nebunie, să își amintească ce era Uniunea Europeană în 1950 și ce este acum. Sau ce voiau să facă peste 13 ani, în 2008, când România încheia primul an cu statut de membru al Uniunii Europene.

Și desigur, să își amintească vechiul terminal al aeroportului Cluj-Napoca din 2008.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Chiar daca cateodata este prea mult marketing, intr-adevar Clujul s-a dezvoltat frumos in ultimii ani. Totusi cred ca problema infrastructurii ramane esentiala in viitor pentru ca este un element critic in luare unei astfel de decizii.
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult