Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

La mulți ani, Europa! Și te rog, până în 2034, mută la Cluj-Napoca sediul Comisiei Europene

cluj-napoca

Foto Facebook Emil Boc

La interviurile de angajare ești întrebat unde te vezi peste 5 ani sau chiar peste 10 ani.

Probabil că nu există o întrebare de interviu: „ce vrei să faci peste 13 ani?”, adică în 2034, când Uniunea Europeana încheie al treilea ciclu de planificare de acum încolo.

În 2008, acum 13 ani, Cluj-Napoca nu părea să conteze. Astăzi, în 2021, are aeroport internațional de pe care se zboară spre 100 de destinații inclusiv Heathrow și Charles de Gaulles (cum poate schimba o pandemie economia mondială, până de curând era prea scump și numai să zbori peste acele locații….). Are BT Arena, are Cluj-Arena, este un centru medical, financiar și IT de renume, are 4 universități în topurile internaționale, are transport public electric cât nici un alt oraș din România, în 5 ani a dat cel mai mare festival muzical din estul Europei. Vechile concentrări de manufactură sunt înlocuite încet-încet cu industrii internaționale. Ce mai, are o traiectorie de dezvoltare și modernizare la care dacă se gândea cineva în urmă cu 13 ani, în plina criză, era trimis la control de specialitate...

În 13 ani, în 2034, Cluj-Napoca se spune că va avea (și mai mult că sigur că va avea) spital regional, metrou, centura metropolitană și legătură cu autostrăzile din culoarele europene, filarmonică, transport autonom. Și altele.

Probabil puțini știu faptul că Cluj-Napoca are o populație urbană de aproape două ori mai mare decât Bruxelles-ul, iar cele două orașe sunt apropiate ca suprafață și planuri de extindere metropolitană. Nu știu dacă în termeni de cosmopolitanism și ambiții de dezvoltare cele două orașe sunt comparabile, dar pentru Cluj-Napoca este loc doar în sus.

Estul Europei va conta tot mai mult în următorii 13 ani, aducând ceea ce s-a pierdut prin Brexit într-un an 2020 departe de a fi cel mai „glorios”, politic vorbind, din istoria de peste 70 de ani a Uniunii.

Vor fi primite în UE țări din Balcani, poate și Moldova, Ucraina, și cine știe ce alte țări care vor dori să adopte stilul de viață european. Și atunci este firesc, pentru echilibrul geopolitic, ca una sau mai multe dintre instituțiile politice care conduc UE să vină într-o țară, într-un oraș, din estul Europei.

Așadar, de ce să nu vină la Cluj-Napoca, orașul care în urmă cu 13 ani nu avea nimic și care peste 13 ani va avea fără îndoială capacitatea instituțională, organizatorică, de infrastructură și academică pentru a găzdui, să spunem, sediul Comisiei Europene.

Cei care spun că e o nebunie, să își amintească ce era Uniunea Europeană în 1950 și ce este acum. Sau ce voiau să facă peste 13 ani, în 2008, când România încheia primul an cu statut de membru al Uniunii Europene.

Și desigur, să își amintească vechiul terminal al aeroportului Cluj-Napoca din 2008.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Chiar daca cateodata este prea mult marketing, intr-adevar Clujul s-a dezvoltat frumos in ultimii ani. Totusi cred ca problema infrastructurii ramane esentiala in viitor pentru ca este un element critic in luare unei astfel de decizii.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult