Foto: Guliver Getty Images
E o zi geroasă de toamnă târzie, cu chiciură strălucind pe ramurile copacilor, în soarele lipsit de căldură. Filip IV cel Frumos, care-și poartă mândru cei 46 de ani, urmărește în goana calului un cerb falnic, cu pată albă în frunte. Pădurea deasă a domeniului regal de pe malul râului Oise îi ascunde vânatul în hățișuri greu de pătruns. Regele se desprinde de grupul de hăitași care-l însoțesc și ia urma marelui cerb, într-o cavalcadă răvășitoare. Împreună cu câinele său credincios, Lombard, el sare peste șanțuri și garduri, străbate vâlcele și câmpii, după dihania întunecată care caută un ochi de apă spre a se răcori.
Filip mergea adesea la vânătoare în ultima vreme. Această îndeletnicire îi mai risipea gândurile negre, presimțirile sumbre și umbra amenințătoare a blestemelor pe care ultimul maestru al templierilor, Jacques de Molay, le aruncase asupra lui și a urmașilor săi, în timp ce era ars pe rug. Regele nu putea să scape de imaginea teribilă a Marelui Maestru care, printre flăcările ce-l cuprinseseră, i-a chemat pe papa Clement, pe marele inchizitor Guillaume de Nogaret și pe el însuși, la judecata divină, înainte de împlinirea unui an. Iar primii doi muriseră deja.
Cerbul se afunda tot mai mult în pădure. Vânătorii rămăseseră hăt, în urmă. Filip urmărea prada ca într-un vis și avea impresia că animalul fabulos poartă între coarnele sale o cruce mare, de argint. I se părea că această cursă este încleștarea de pe urmă cu Ultimul Templier, dincolo de lumea aceasta. Când cerbul, din care ieșeau aburi, se opri ca spre a-l înfrunta pe rege, acesta văzu încă o dată, între coarnele uriașe, crucea enormă care strălucea. Apoi, cu îngrozire, Filip constată că trupul îi devine tot mai țeapăn și neputincios. Nu izbutea să scoată din gâtlej niciun sunet. Imaginea lumii i se oglindea strâmb în ochii regești. În fine, simți o detunătură în cap, după care se făcu noapte.
Curând, sosiră în grabă curtenii și slujitorii. Ei îl aflară pe Regele Franței prăbușit la picioarele calului său, în timp ce câinele Lombard lătra la cerbul încolțit. Între coarnele maiestuoase se agățaseră două crengi uscate în chip de cruce, sticloase din cauza chiciurei ce le acoperea. Apoi animalul, care între timp mai prinsese puteri, o luă la fugă, spre eleșteu.
Văzând că regele încă mai răsuflă, nobilii au hotărât să încropească un fel de pat pe care să-l ducă până la Clermont și mai departe la Fontainbleau. Pentru aceasta, ei au poruncit slujitorilor să caute în pădure copaci, dar nu din oricare, ci dintre aceia anume marcați pentru tăiere.
Înfricoșați de moarte, slujitorii se împrăștiară în codru și în cele din urmă aflară doi fagi, a căror coajă fusese crestată de pădurari, după legea pe care o respectau cu sfințenie. Abia atunci ei îndrăzniră să-și înfigă securile în carnea albă de lemn, iar copacii căzură cu zgomot, cutremurând pădurea.
Acestea se întâmplau în ziua de 4 a lunii noiembrie, în Anul Domnului 1314.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Frumoasa poveste!
Si totusi, ce a prezis Marele Templier s-a intamplat .
Oare constiinta l-a indemnat pe Filip sa vada ce nu era de vazut si sa incerce sa scape de blestem omorand un alt rege ?
Cel mult ii simt efectul...
Zic si eu:sa dau o raita prin internet,dar sa nu fie politica,sa fie ceva senin,sa fie o promisiune ca vor veni si zilele acelea cu soare.
Si,mai ales,zile mai lungi.
Si descopar aceasta povestire,care m-a incantat.
As spune ca am avut noroc,un final de weekend cu o poveste dintr-un indepartat 1314.
Trist dar adevarat ,un om specialist cu coloana vertebrala . asa procedeaza un om vertical,responsabil ,specialist si expert in domeniu silvic. Si iar spun din pacate sunt amenintati si indepartati din domeniu pentru ca incurca furtisagurile ,taiererile masive din paduri cu complicitatile autoritatilor. As dori sa stiu ce face acest domn Mihail Hanzu, doctor în silvicultură, Un astfel de om nu va fi promovat in ROmania in fuctii de stat pentru ca nu se va iregimenta politic. Asa ramine tara fara specialisti si oameni responsabili.