Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Laura a fost dată afară din companie prin „restructurarea poziției”. Cum funcționează la „case mai mari” outplacement-ul, soluția pentru angajații care-și pierd jobul

Femeie concediată

Foto: Guliver Getty Images

Restructurarea poziției pe care o ocupi este aproape fără excepție o veste proastă pentru oricine. Chiar dacă job-ul tău avea și minusuri, chiar dacă poate nu de puține ori te-ai gândit să-ți dai demisia, totuși să fii anunțat(ă) de la o zi la alta că vei fi nevoit(ă) să parăsești compania, este foarte neplăcut. Dacă nici nu au fost indicii care să te facă să te gândești la această situație, cu atât mai mult există riscul să te panichezi și să simți că îți fuge pamântul de sub picioare.

Dacă treci printr-un astfel de moment când ești foarte tânăr poate gestionezi mai bine situația din punct de vedere psihic, dar atunci când ai pe umeri o familie pe care o întreții și rate lunare, lucrurile se complică.

De obicei, în astfel de situații compania oferă angajaților salarii compensatorii, ceea ce reprezintă un sprijin esențial, însă aceștia au nevoie de susținere și pentru a gestiona la nivel emoțional schimbarea și pentru a beneficia de alte oportunități de carieră.

Laura a ocupat o poziție managerială în cadrul unei companii multinaționale timp de 8 ani. Și-a format o echipă pe care a coordonat-o în tot acest timp, iar rezultatele lor au fost apreciate de către top management. Însă a primit vestea că departamentul său urmează să fie desființat pentru că strategia companiei este să reducă partea de costuri.

Mi-a cerut ajutorul pentru că în cei 8 ani de când lucra în corporație nu a mai fost la interviuri și acum nu știa cum ar fi mai eficient să procedeze.

În situații similare cu cea a Laurei, din cauza sentimentului de nesiguranță, oamenii tind să accepte orice poziție care să le asigure un venit stabil. Însă aceasta nu este cea mai potrivită strategie din mai multe motive, dintre care cele mai importante sunt: dacă aplici la joburi sub nivelul tău de experiență, cel mai probabil nu vei fi selectat(ă) pentru interviu pentru că vei fi considerat(ă) supracalificat(ă); în discuțiile cu angajatorii nu vei analiza lucrurile obiectiv și riști să emiți așteptări financiare sub bugetul alocat; vei accepta aspecte ale jobului cu care în mod normal nu ai fi de acord sau vei accepta o ofertă de la o companie în care nu se regăsesc valorile tale profesionale. Procedând în acest fel, vei accepta un job de care vei fi nemulțumit(ă) în scurt timp și vei ajunge din nou în situația în de a căuta alte oportunități.

Cea mai productivă abordare în contextul în care ți-ai pierdut job-ul este să utilizezi cât mai multe canale de recrutare concomitent: site-uri de job-uri, agenții de recrutare, reviste de carieră, aplicații directe, târguri de job-uri, networking și să participi la cât mai multe discuții cu potențialii angajatori. 

După o serie de ședinte de consiliere în carieră, Laura a decis că cea mai potrivită variantă pentru ea este să-și dezvolte propriul business în domeniul în care s-a specializat de-a lungul timpului. Îi trecuse de multe ori prin minte această variantă și a considerat că poate folosi situația în care se află în favoarea ei, facându-și curaj și punându-se pe treabă.

Laura a căutat independent sprijin specializat pentru a gestiona schimbarea prin care trecea, pentru a fi ajutată să ia cele mai bune decizii și pentru a stabili pașii concreți pentru a le implementa.

Însă acest tip de suport poate fi oferit ca beneficiu de către compania în cadrul căreia intervin restructurări de posturi pentru a-i ajuta pe oameni să se reintegreze pe piața muncii.

Unele companii mari oferă servicii de „outplacement”

Outplacement-ul înseamnă că angajații sunt ajutați: să identifice oportunități de job, să-și elaboreze CV-ul și scrisoarea de intenție, să se pregătească pentru interviurile de angajare și poate, mai important decât orice, primesc sprijinul necesar pentru a-și restabili echilibrul emoțional care de multe ori este afectat în astfel de contexte.

Recomandarea mea pentru persoanele care primesc astfel de vești este să aibă convingerea că această situație poate fi transformată și într-o oportunitate, dacă au încredere în ei din punct de vedere profesional.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Leo check icon
    Zicea cineva că oamenii nu trebuie să lucreze cu gândul la ziua de astăzi ci cu gândul la ceea ce vor putea face peste 3 ani (valoarea este relativă, însă ideea rămâne).
    Sigur că angajatul are sarcina de a se ocupa de activitățile specifice locului de muncă, însă pe parcursul unei zile găsește suficiente momente în care să lucreze pentru propria persoană: leagă relații apropiate cu clienții, cu colegii, cu angajații/managerii altor firme, colaboratorii, furnizorii etc; învață procese care nu țin neapărat de funcția lui, însă sunt legate de activitățile pe care le desfășoară (în felul acesta, dacă prin restructurare se rearanjează și celălalt departament, are o șansă de a ocupa un post acolo; dacă pleacă și deschide o firmă, va ști să facă/să gestioneze mai multe activități); se educă cu privire la schimbările din domeniu (cărți, cursuri, forumuri, statistici cu privire la felul în care evoluează domeniul în state mai dezvoltate decât al nostru etc); se dovedește util firmei.
    Toate acestea nu înseamnă că muncește ca să fie sigur că rămâne în cadrul firmei actuale ci că muncește ca să devină un „produs” bun pentru piața forței de muncă (poate negocia astfel salarii mai bune, poate descoperi valențe pentru altă activitate și se poate transfera în departamentul respectiv, poate fi ochit de o firmă mai puternică și poate primi un pachet salarial mai bun decât cel actual, poate fi vizat pentru detașări în filiale pe posturi manageriale etc.
    Succes!
    Semnat, un angajator care își dorește o piață cât mai educată.
    • Like 1
  • Să văd eu persoana care își mai păstrează încrederea în sine după ce stă jumătate de an acasă și nu găsește nimic după ce aplică și online, și fizic prin toate locurile din oraș, iar într-un tîrziu găsește ceva la sub jumătate din salariul dinainte. Mi s-a întîmplat în 2016 și a fost aproape la fel de dur ca primele luni de armată, psihic vorbind.
    • Like 4
  • AlexisZ check icon
    Canalul de recrutare cel mai productiv pe la fauna corporatista este de fapt tot capitalismul de cumetrie, ca si pe la bugetari. Adica se umbla cu "nàsitul". Firma are nevoie de cineva, intreaba prin jur, nu stiti pe cineva, care cumva ? Mai ales ca de obicei pentru acest serviciu adus departamentului HR si firmei se incaseaza un bonus adesea bunicel. Stiu oameni care lunar mai incaseaza inca o jumate de salariu sau chiar mai mult, forând prin toate resursele de vecini, neamuri, prieteni si mai ales fosti colegi. Si cum la noi functioneaza din plin caruselul scaunelor muzicale si roata pe la toate firmele din oras posibile, in cautarea locului ideal care nu exista. uite'asa in cativa ani ajungi sa ai in telefon o lista de cunostinte, numai buna de "shàruit" ca sà zic asa, in romgleza de balta de prin firme. Bineinteles ca pe cei care'i ajuti acum, te vor ajuta si ei pe tine cand vei fi la'nghesuiala. Si daca'n miscarea asta migratorie mai aduci si tu cârdul de fosti colegi cand se deschide o bresa noua in alta firma, uite'asa se trezeste dupa un timp firma x ca lucreaza de fapt cu n% din personalul care acum cateva luni era la firma y. Deci o buna parte din piata muncii de la noi este de fapt semiînchisa si fara un acces vizibil si pentru cei veniti din alte canale de recrutare. E un fel de consangvinizare, care de regula dà copii debili. în absenta sângelui proaspat vent din afara tribului. .
    • Like 3


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult