Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„TVA-ul nu se colectează din cauză că... GPL. Sunt foarte multe activități în România, precum este aceasta cu GPL, care nu apar înregistrate ca activități adevărate”

Urmările catastrofale ale exploziilor din Crevedia

Foto - Inquam Photos/ George Călin

Creșterea taxelor nu va schimba nimic în bine în economia României, câtă vreme cheltuielile publice sunt menținute la actualul nivel, pensiile speciale rămân la locul lor și o treime din TVA scapă colectării. „Costurile bugetului. Dacă nu se intervine sever și serios asupra lor în următorul an, vor lua foc mult mai tare decât în prezent”, a avertizat Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, invitat în emisiunea În fața ta de la Digi24.

În prezent, nivelul datoriei publice a României a ajuns la 50% din PIB, iar dobânzile vor crește în perioada următoare.

„Avem un factor care se numește datoria publică. Am ajuns la 50% datorie publică. Acum 3 sau 4 ani, dobânzile la datoria publică erau undeva la 0,5-1 la sută din PIB. Acum au depășit 2,5% și vor crește pentru că avem atât împrumuturi noi, cât și dobânzi mai mari la toate împrumuturile pe care le luăm acum. Iar momentul în care dobânzile vor scădea din nou pe plan internațional e foarte departe. Mai avem vreo 10-15 ani până să se întâmple acest lucru, dacă se va întâmpla vreodată. Și atunci costul împrumuturilor, deci costul datoriei publice va crește cu cel puțin 0,5% din PIB în fiecare an, dacă nu mai mult, Acesta este unul”, crede Eugen Rădulescu. 

În același timp, nivelul cheltuielilor va crește la rândul său. „Avem cheltuielile cu înarmarea, pe acestea nu le putem evita și, din păcate, ele sunt acolo și sunt acolo ca să rămână - 0,5% plus 0, 5% avem deja un procent. Avem al treilea lucru pensiile speciale - au ajuns deja la 1% din PIB și ele vor continua să crească pentru că dacă ai pensionari care au 50 de ani, ăștia vor mânca pensie încă 30 de ani de acum înainte și nu sunt pensii mici. Vorbim despre niște cheltuieli foarte mari care vor continua să crească”, a afirmat economistul care a subliniat că este nevoie de o soluție fiscală semnificativă, nu de economii mărunte la achiziția de tonere.

„Bugarii au renunțat să transforme activitatea de plată a TVA-ului într-un suport pentru bani negri”

O altă problemă este cea a nivelului scăzut de colectare a veniturilor la buget. „Noi suntem într-o situație foarte paradoxală. Avem venituri bugetare undeva pe la 27% din PIB, ceea ce înseamnă cu mult mai puțin decât marea majoritate a țărilor Uniunii Europene. Nu colectăm pentru că o treime din TVA - care e cel mai ușor de colectat, nu se colectează. TVA-ul nu se colectează din cauză că GPL...  Sunt foarte multe activități în România, precum este aceasta cu GPl, care nu apar înregistrate ca activități adevărate. TVA care nu este colectat nu este colectat plecând de la niște cifre foarte mari pe care le dă chiar Uniunea Europeană și pleacă de la niște intrări și ieșiri din economia României. În acest joc cu cifrele foarte mari ale economiei, noi suntem cu 35% din TVA neîncasat raportat la cât este evidențiat la ANAF și raportat la cât ar trebui să fie. Aceasta este diferența de 35%”, a spus Eugen Rădulescu.

Potrivit lui, cea mai mică diferență se înregistrează în Bulgaria. „Nu numai că și-au informatizat ANAF-ul, ci și pentru că au renunțat să transforme activitatea de plată a TVA-ului într-un suport pentru bani negri”, a continuat el. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Articolul nu explica ce e cu GPL pentru care nu se achita taxe. Sa inteleg ca respectivii isi insusesc toate incasarile si nu dau nimic la stat?
    • Like 2


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult