Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Lecția de (pre)judecată pe care mi-au dat-o doi polițiști care-l ajutau ca pe propriul tată pe un bătrân ponosit și băut

Bătrân homeless pe o bancă

Foto: Profimedia Images

Într-una din diminețile trecute, în timp ce ieșeam din stația de metrou Moorgate din Londra, doi polițiști, un bărbat și o femeie, ajutau un bătrân să urce scările. Homeless, cel mai probabil. Îmbrăcat ca vai de el, cu o barbă care nu mai văzuse briciul de cine știe când.

Omul era atât de beat, încât credea că îl ajută copiii lui. L-am auzit spunându-le să-l lase în pace, că altfel o să le tragă câte una la fund, ca atunci când erau mici. Polițiștii se uitau unul la altul și zâmbeau. Nu batjocoritor, ci cu milă și înțelegere. Nu l-au contrazis, nu i-au zis că bate câmpii, nu l-au certat că e un nenorocit care-și bea mințile. 

Pentru ei, nu era un bețiv, ci un biet om a cărui poveste neștiută l-a împins în brațele băuturii și apoi, în stradă. Un tată care a pierdut direcția la un moment dat și care-și reîntâlnește copiii în niște străini.

Îmi doresc să fi fost și eu cândva ca polițiștii ăia. Mi-ar fi fost mai ușor să trăiesc cu mine și cu ceilalți. Să fiu mai puțin rigid, să judec mai rar și mai blând.

Am fost crescut într-o societate în care aruncatul cu piatra te definește ca individ. Să-ți ignori propriile păcate, să le vezi doar pe ale altora. Să definești oamenii prin etichete. Să ignori poveștile din spatele lor, resorturile care i-au împins la marginea societății.

Am crescut cu mentalitatea asta de inchizitor și mi-a luat zeci de ani să scap, măcar parțial, de ea. Atât de puternic este mediul în care te naști și crești. Te deformează până în punctul în care vezi lumea cu susul în jos, ca într-un caleidoscop. Durează o viață întreagă să mai schimbi ceva. Să accepți că ai învățat prost, că centrul universului nu e în satul tău, că etichetările sunt instrumentele omului precar.

Încă învăț. Zilele astea, de la niște polițiști care ajută un bătrân ca pe propriul lor tată, de la un bătrân care-și vede copiii în orice străin care-l ține de mână.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pandora Papers: Ukraine leader seeks to justify offshore accounts
    • Like 0
  • Ce ușurare, credeam ca erau polițiști români...
    • Like 1
  • ove check icon
    Cand am citit titlul era sa intru in stare de soc.M-am linistit imediat,era vorba de Londra.Nu vedem noi politistii romani facand asa ceva,sa fim seriosi.Ei doar asteapta linistiti varsta de 40 si un pic de ani sa iasa la binemeritata pensie.Daca mai pica si un ciubuc ,o mita ceva cu atat mai bine.
    • Like 2
  • Zeci de mii de persoane au manifestat la Praga împotriva UE și NATO. Pai , "clantzaul " de Z elensky ce pazeste ? Amintiti-va ce le-au facut politistii englezi in 1984 , minerilor din toata Anglia , i-au masacrat la ordinul unei "ministrese" , cea mai urata fiinta din toate timpurile , Margaret Thatcher , care a distrus economia tarii , si a importat masiv din China , pana si pe tzucaluri scria MADE IN CHINA ! Cea mai corupta politie din Europa , in America , e jale !

    • Like 0
    • @ Costel Iordanescu
      foaie verde de batista, uite-o teza comunista. p.s. pasol na sibir
      • Like 0
  • Dacă observ eu bine (și dincolo de aparente), d. autor isi descarcă nemulțumirea de niste apropiate rude, din țară (că nu au fost la înălțimea așteptărilor lui infantile), ridicindu-le o ștacheta foarte înaltă, a comportamentului UNOR polițiști englezi fata de un homeless abțiguit.
    • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult