Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Levigat: Rușinea de pe Strada Icoanei, în inima Bucureștiului

Strada Icoanei

Sunt sigur că marea majoritate cunosc ce înseamnă „levigat”, dar pentru cei ce nu cunosc acest termen, o să mă rezum la a-l defini ca fiind substanța (zeama) toxică provenită din fermentarea gunoaielor.

Discuția despre gunoaie și despre colectarea gunoaielor este de mare actualitate, nu numai în București, ci și în alte orașe din țară. Nu doresc să discutăm despre gunoaie, așa, la modul general, sau să îmi dau cu părerea despre cei trei de R. Doresc să discutăm despre situația gropilor de gunoi de stradă sau de cartier, gropi de gunoi ignorate de toată lumea, inclusiv de unele autorități competente.

Gropile de gunoi au o viață proprie. Se nasc pe nevăzute, ușor, ușor, poate chiar în ani de zile, cresc până ajung la dimensiuni la care lumea se simte copleșită, neputincioasă, depășită de situație și dă pur și simplu din umeri și pleacă mai departe. Am putea spune că gropile de gunoi sunt reziliente, ca să folosesc un termen la modă.

Cam asta este viața gropilor de gunoi, de la Great Pacific Garbage Patch, până la surorile mai mici ce se insinuează cu tenacitate peste tot pe unde apucă. Evident, cu ajutorul nostru, al oamenilor.

Așa s-a născut și groapa de gunoi din inima Bucureștiului, din capătul străzii Icoanei, de la 113. Este în curs de naștere o altă groapă de gunoi, vizavi de 113, o locație fără număr, unde un imobil a luat foc și unde au început să se acumuleze gunoaie, iar o alta chiar lângă adresa unde se află o casă în construcție, dar abandonată de ani de zile.

Nașterea acestor gropi de gunoi este la fel de fascinantă aproape ca nașterea unei planete. Ecologiștii ar putea veni pe Icoanei să observe nașterea și creșterea gropii de gunoi. Evident cu echipamente de protecție adecvate! Ar putea măcar să treacă într-o plimbare de documentare.

În urmă cu câțiva ani, la adresa respectivă, exista un teren viran, aflat între case, și o altă casă abandonată. Între timp, casa abandonată s-a prăbușit. Terenul este împrejmuit cu un gard de tablă. Ușor, ușor gunoiul a început să se acumuleze în această groapă de gunoi ad-hoc, fără nume, fără identitate, fără paznic. Gunoiul a tot crescut în timp. Acum a ajuns la nivelul gardului și dă pe dinafară. Cine cară atâta gunoi acolo, îmi este imposibil să spun! 

Terenul respectiv a devenit locul de joacă favorit al șobolanilor, al șoarecilor, al gândacilor mari, negri și grași, al tuturor târâtoarelor din zonă. Locația respectivă răspândește vara un miros pestilențial. O sursă de poluare, de infecție, de puroi, de miasme puturoase, sulfuroase. Nici măcar pisicile de pe stradă nu mai intră în locul respectiv. A devenit prea murdar pentru ele. Glina din mijlocul Bucureștiului european! Ce să mai discutăm despre gunoaiele de la periferie, când gunoiul se adună chiar în centru. (Ați văzut gunoaiele care se adună în clădirile abandonate din Centrul Vechi?)

Acum a început, la fel de ușor, să crească și sora ei geamănă de peste drum. Mai bine să fie două, ca să vină mirosul din două părți și să nu se simtă singură.

De câțiva ani, nu mulți, a început să curgă și levigatul de sub împrejmuirea de tablă. Se văd dâre de zeamă galben verzuie, cu clăbuci, care se scurg pe trotuar. Asta înseamnă că a început gunoiul să fermenteze, asta înseamnă că a început să se infiltreze în pânza freatică. Curge levigatul pe strada Icoanei!

Situația se înrăutățește atunci când plouă sau atunci când se topește zăpada.

Este foarte interesant cum, uneori, aceste gropi de gunoi de stradă sunt protejate de multiple cercuri vicioase. Dacă terenul pe care a crescut groapa de gunoi este în proprietate privată, atunci nimeni nu poate să facă nimic. Autoritățile sunt încremenite! Sunt legate de mâini și de picioare. Chiar mă întreb cum se poate să nu aibă absolut nici o pârghie administrativă ca să facă ceva.

Se pare că imobilitatea administrativă în ceea ce privește gropile de gunoi de stradă sau de cartier este mai puternică decât sănătatea publică!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult