Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Limba noastră cea de toate zilele. La 7 dimineața, la metroul din Paris, un copil român se aruncă cu un „Tatăl nostru!” la picioarele mele

metroul din Paris

(Foto: Guliver/Getty Images)

Metroul parizian, 7 dimineața. Goană prin întuneric, oameni gri. Niciunul dintre noi nu pare să știe unde merge și de ce. Parizience șic în balerini, bancheri în costume strânse pe corp, studenți citind ultimul Prix Goncourt.

„- Tatăl nostru carele ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, Vie Împărăția Ta". De nicăieri, un copil-cerșetor desculț se aruncă în genunchi la picioarele mele și urlă cu o voce răgușită. Limba română îmi sparge timpanele, dar în jurul meu nimeni nu ridică ochii din gol. Copilul continuă să se roage tare și fără intonație, ca un surd. Numai eu îl văd, oare? Poate am murit, poate cineva a aruncat metroul în aer și acum gonim repede către cer, cu un înger in zdrențe drept călăuză. Numai eu și copilul ne agățăm de cuvinte, suspendați împreună complice. Numai eu și el tresărim ușor înfometați la „pâinea nostră cea de toate zilele"; numai eu și el ne numărăm în gând greșalele noastre și ale greșiților noștri. Se roagă numai pentru mine, ca o șoaptă secretă, deși zbiară nearticulat pentru toată lumea.

***

Oricine a fost vreodată în străinătate cunoaște senzația pe care ți-o dă auzul propriei limbi într-o mare încâlcită de limbi străine. Din zgomot, se face liniște. Ieși, ca dintr-o apă, și simți cum ți se desfundă urechile; ți se aruncă în subconștient o frânghie-la primele silabe descifrate, te agăți de ea. Oricând aud două cuvinte dezlegate în română, între mine și celălat se înalță o punte. Vorbim nemijlocit și fără ajutor, așa cum respirăm, de la cerșetor la bancher, desculț sau în balerini...

***

Dacă mă înspăimântă ceva după 16 ani în străinătate e că aș fi uitat cumva limba română. Mă aud uneori ezitând sau făcând greșeli și îngheț de frică. Dacă nu vorbesc limba română, nu mai am acasă. Dacă se rupe pânză invizibilă de păianjen care mă leagă de orice alt vorbitor de limba română, atunci abia mă simt fără filet, în aer, și străină.

De câțiva ani însă mă simt în patria mea, limba română, în aeroporturi, prin metroul pe care-l iau în fiecare dimineață spre Picadilly sau în curtea școlii copiilor mei - toate geografic în afară României, dar unde aud mereu românește. Limba ce se scurge șuvoaie din televizoarele și de pe starzile României înseși mă zgârie pe timpane și mă-ngheață. E vulgară, contorsionată, aproximativă.

***

România s-a schimbat complet de când am plecat eu. Totul se schimbă, în cele șase luni dintre două vizite. Vecinul de peste drum și-a făcut casă. S-a mai deschis un mall la Craiova. Copiii prietenilor mei se duc la școală privată. Mama își plătește facturile online, verișorii mei sunt antreprenori fintech, a mai apărut o linie de tramvai suspendată, Florin Călinescu apare din nou la TV. Din România mea, cea de dinainte de plecare, n-a mai rămas nimic. Și mă gândesc că așa trebuie să fie pentru atâția și atâția, pentru care anii de străinătate încep să se numere-n decenii.

Cu toate astea, am „acasă” atâta vreme cât aud în Parlamentul, Guvernul, pe străzile și pe ecranele României despre „reformele pe care le implementăm”, nu „care le implementăm”; despre cum ne-ar „plăcea” să se mărească salariile, și nu „ne-ar place”; despre „tendințe”, nu „trenduri”; secretare, nu „asistente”; „îmbunătățire”, nu „upgradare”. Nu mai vorbesc de pamblici, genunche și alte lucruri care dor. Nimic nu mă poate face să mă îndepărtez de România mai mult decât s-o văd pe ea îndepărtându-se de limba română...

***

Și până la urmă ce e România azi? România nu se mai suprapune, e evident, granițelor ei fizice. Există România celor care pleacă, a celor care rămân, a celor care se întorc. Există mici Românii în cartiere ale Londrei, mini-„China town”-uri cu magazine de murături și ciocolată cu rom. România copiilor noștri va fi o Românie care are veri și unchi în Italia și în Texas, cu familii pentru care „Acasă” e un grup pe WhatsApp unde vorbesc cu frații, buncii și prietenii împrăștiați peste tot.

Și atunci ce te face român și ce definește România? Pentru mine este clar că numai limba română, care încape și pe Facebook, și-n viață reală, și în care poate vorbi un oltean crescut la Napoli cu un moldovean născut în Suedia, poate azi delimita și păstra România în sânul ei. Dacă România uită limba română, dacă n-o mai respectă, dacă n-o mai învață și vorbește corect, singurul fir de legătură între toate Romaniile dinăuntrul și dinafară granițelor se rupe.

***

De fiecare dată când e vorba de votat la alegeri în România, am o dilemă. Să votez, să nu votez? Dat fiind că nu plătesc impozite statului român și că nu mă afectează rezultatul votului, se cade să-l influențez? Văd că se vorbește dacă și toți românii din interiorul României ar trebui să voteze sau numai cei care au bacalaureatul. Dar românii crescuți și educați în străinătate pot avea alte diplome, a căror echivalență cu bac-ul românesc ar putea fi greu de stabilit.

Dacă a fi român înseamnă a vorbi limba română, un drept de vot bazat pe 10 întrebări simple de gramatică și vocabular nu ne-ar curăța oare mai bine de bube?

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mie mi se pare un articol interesant, fie ai prin faptul că stârnește discuții bazate pe argumente, ceea ce în zilele noastre, în România, este un fenomen rar. Nu sunt un specialist in domeniu si pot spune că Limba Romana a fost o materie pe care în vremea când trebuia s-o studiez n-am agreat-o. Am constatat însă că, în ultimul timp, romanii se înțeleg tot mai greu. Necunoașterea limbii ar putea să fie o cauza. A mai apărut însă si alt fenomen; cunoașterea foarte buna a limbii a dus la interpretări neașteptate a unor legi si uneori chiar a constituției. În fapt cred că ar trebui sa vorbim doar despre limba oficiala, cea care trebuie predată în școli. În acest sens eu îi mulțumesc autoarei articolului. O mențiune am totuși: calitatea de român nu-ti este data doar de stăpânirea limbii.
    • Like 0
  • Articolul asta e un soi de gindire cu voce tare, in care autoarea are niste dileme personale si concluzioneaza cu o intrebare de-ti inghiata singele-n vene: "Dacă a fi român înseamnă a vorbi limba română, un drept de vot bazat pe 10 întrebări simple de gramatică și vocabular nu ne-ar curăța oare mai bine de bube?"

    Halucinant sa citesc asa ceva! Ce ar rezolva o asemenea regula, sa n-o numesc "lege"? Absolut "nada", ca sa ma exprim pe limba romano-telenovele! Ce nu pricep vajnicii aparatori ai unei limbi inchistate si rigide este ca indiferent de zbaterea lor orice limba din lumea asta este ca un organism viu care este in permanenta schimbare, adaptare, sa nu ii spun evolutie ca s-ar ofensa gardienii lingvistici. Sa nu ma intelegeti gresit, nu sint pentru ignorarea gramaticii, nici vorba, dar nu pot fi de acord cu cei care impun reguli si isi fac stidard de lupta din apararea limbii. Limba nu are nevoie de gardieni si apratori pt ca sint practic TOTAL inutili! Si nu dau decit citeva exemple:

    1. Mi-am gasit un nou "job"! Care-o problema? Era mai corect "slujba"? Pai "slujba", cuvint rusesc, cum a aparut in limba romana? Pai la fel ca si "job" doar ca atunci influenta rusa era contemprana, azi fiind engleza!

    2. Cuvintul "maus"(mouse) trebuai tradus? E el corect? Trebuia tradus in "soarece"? Dar cuvintul "computer"?

    3. In Canada orice roman nu mai spune demult "asigurare" ci "inşurănas"(insurance), daca spui asigurare risti sa cauzezi sprincene ridicate!

    Dar sa lasam limba mioritica si sa ne legam de limba nr 1 in lume la ora asta, engleza. Stiati ca engleza are cam 1 milion(!) de cuvinte, spre deosebire de romana care are doar vreo 50 de mii? Viteza cu care apar cuvinte noi in engleza e naucitoare, cu miile in fiece an, probabil. Si ca sa dau doar doua exemple: "brunch" breakfast+lunch, adica un mic dejun intirziat pina aproape de prinz, sau unul foarte recent, "squoval", adica o combinatie intre square si oval cu referire la manichiura cind unghiile sint drepte dar cu colturile rotunjite!

    Ceea ce intr-adevar defineste o limba nu e atit dictionarul ci GRAMATICA si STRUCTURA gramaticala si morfologica! Adica modul cum iei un cuvint imprumutat dintr-o limba total straina si il adaptezi limbii proprii cind il folosesti in exprimare. De exemplu cind spui : mi-am "şeruit" pozele pe feisbuc. Un verb cind este românizat automat i se schimba forma si structura in mod "instinctual" si chiar intra intr-una din categoriile de verbe in fuctie de cum poate fi conjugat: "eu şeruiesc, tu şeruieşti, el, ea şeruieşte...". cit despre substantivele gen job, maus, inşurans, feisbuc... ele sint adaptate la genul neutru, conform unei reguli generale in ce priveste neologismele, adica la singular cu "un" iar la plural cu "doua" plus sufixul -uri: un job, doua joburi.

    Daca ar fi sa dau o predictie, personal cred ca limbile, daca lumea va avea ragazul suficient si nu se va autodistruge, vor suferi un fenomen contrar celui din episodul cu Turnul Babel din Biblie, adica se vor omogeniza intr-un dialect universal cu un vocabular contopit dint toate limbile importante. Ramine de vazut care dintre gramatici se va impune dar eu spun ca cele mai simple vor avea cistig de cauza, deci engleza va prevala, daca actuala tendinta se va mentine.
    • Like 2
    • @ Adrian Bertea-Toth
      Hai să fim serioşi ! Argumentație de finutz .Ăla in Canada vrei să vorbească in română acolo ? Pe bune? Trăiesc in Germania iar procentul nemților care vorbesc engleza ( şi nu cu accent de Dâmbovița) e mult mai mare şi totuşi nu-i auzi vorbind germgleză. La noi e doar o dovadă de ȚOPISM dar nu e ceva nou ( vezi Caragiale) ,țoapa română a trecut de la FURCULISION la FURCULEIŞEN.
      • Like 2
    • @ Adrian Adrian
      Nu cred ca ai inteles, eu nu ma leg de motive si caracterul vorbitorilor ci de un fapt ca atare care se intimpla indiferent ca tie iti place sau il consideri sub nivelul propriei conditii! Limba Germana e mai refractara la imprumutul direct din limbi straine din motive care tin mai degraba de un soi de de fudulie nationalista. La fel sint si maghiarii, cu greu vei gasi un neologism preluat ca atare ei preferind traducerea, de aceea unor sporturi gen handbal ei spun "kezilabda"(kez=mina + labda=minge). Imagineaza-ti asta in romana... Englezii, oriunde ar fi ei nativi, nu se sfiesc sa importe cuvintele ca atare di orice limba ar fi. La fel e si limba romana, daca cauti in DEX si sa vezi cuvinte imprumutate ca atare din mai toate limbile europene. E rau, e bine, depinde de parerea fiecaruia dar asta nu moidifica cu nici o iota starea de fapt: limba se modifica si se adapteaza vremilor traite, un fenomen absolut OBIECTIV care nu poate fi oprit. De aceea spun ca gardienii lingvistici reprezinta un "job" inutil pt ca rezultatele sint zero!

      • Like 3
    • @ Adrian Bertea-Toth
      Nu e fudulie ,e mândrie ceea ce e cu totul altceva. Noi şi mândria ....!!!! Nu putem înțelege mentalitatea popoarelor puternice care au insemnat ceva in istorie ,nu avem cum.
      • Like 1
    • @ Adrian Adrian
      Problema e ca la englezi, poate poporul cu cea mai mare insemnatate in istorie, ca sa folosesc sintagma ta, nu exista acea mindrie cind e vorba de limba ci dimpotriva! Eu cred ca asta are o insemnatate aparte, anume englezii sint cel mai pragmatic popor, intr-atit incit pina si daca mindria le sta in calea atingerii obiectivului nu se sfiesc sa-i dea cu picorul, figurativ vorbind. Totusi, asta are de-a face probabil si cu faptul ca englezii, ca si romanii(comparatia e valabila doar privitor la permeabilitatea limbii), nu au la origini un popor "pur", o etnicitate specifica ci s-a format dintr-un amalgam de popoare, celtii fiind dacii lor, apoi romani, apoi anglo-saxoni in prima faza, apoi vikingi si, in fine, normanzii care au dat dinastia pina in ziua de zi... La germani nu exista un amalgam de acest fel.
      • Like 0
    • @ Adrian Bertea-Toth
      Da,asta s-ar putea să fie o explicație plauzibilă dar in cazul lor ,in cazul nostru o comparație cu alte popoare foste colonii şi invățate să vorbească şi limba stăpânului ar fi mai plauzibilă. Sau mai e o variantă intâlnită si la alții până in secolul 20 ,obiceiul ca elita să nu vorbească limba autohtonă ci să adopte o limbă ,,cultă".
      Nu mulți stiu că limba franceză a fost adoptată la noi de elite in timpul ocupației ruse de la inceputul secolului 19 fiind limba vorbită de ofițerii ruşi ,limba rusă fiind considerată limba mujicilor. E o analogie.
      • Like 0
    • @ Adrian Bertea-Toth
      Despre care "fapt care se întâmplă" ne amețești, coane? Că limba română a ajuns împănată cu barbarisme, cu expresii și cuvinte englezești introduse cu de-a sila în locul celor neaoșe? Exemplul cu job în loc de slujbă este o prostie, pentru că termenul cel mai folosit e serviciu. La slujbă se duce lumea duminica, să asculte liturghia. Dar despre pocirea cuvintelor românești, despre folosirea lor greșită sau despre siluirea regulilor gramaticale nu ai nimic de zis? Despre genunchele lui Liviu Pop, despre pompa pusă în funcție de Viorica Vasilica, despre înlocuirea lui "pe care" cu "care" și despre atâtea și atâtea alte exemple nu ne luminezi? Nu o faci și nici nu ai fi în măsură să o faci, atâta vreme cât scrii înghiață în loc de îngheață, sînt în loc de sunt și "dacă cauți". Iar dacă ești un susținător atât de înfocat al modernizării (de fapt al sluțirii) limbii române, de ce ai rămas la scrierea cu î din i? Ce ți-e și cu lupii ăștia moraliști!
      • Like 0
    • @ Florian Nicolaescu
      Cred ca am fost destul de clar dar tu insisti doar pe slogane patriotarde de gargara si refuzi sa accepti realitatea. Este o ineptie ideea ca unei limbi is se pot impune expresii "cu de-a sila" sau ca ar fi victima vreunei cosnpiratiuni internationale asa cum o asemenea ideea ar putea sugera. Aceste idei, toate aberatii, fara exceptie, sint la moda cvasipermanent doar ca azi sintem martorii unui reviriment datorita populismelor si isteriilor anti occidentale. Sa fii sanatos, tu contina sa aperi limba la rind cu vasnicii "gardieni lingvisici" sa vezi ce rezultat veti avea!
      • Like 0
  • "Și atunci ce te face român și ce definește România?" - nu sunt de acord ca limba defineste Romania ( de exemplu ce defineste o persoana din Senegal? faptul ca vorbeste franceza? ) Si cred ca acei copii nascuti in Suedia, Spania , Franta, etc nu vor mai fi romani nu pentru ca nu vorbesc limba, ci fiindca nu se vor mai identifica cu mai multi factori gen cultura, muzica, limba, etc.

    Si poate nici nu mai e nevoie sa te identifici cu/prin aceste lucruri.... citisem o carte in care autorul se intreba cu cine s-ar simti identificata o fata din Rusia, vegetariana si gay : cu o alta persoana din Rusia cu care are in comun doar limba sau cu o alta fata din Corea de Sud, vegetariana si gay?

    Limba e poate parte din legatura pe care o avem cu "acasa", cu copilaria, si depinde de noi sa ne-o cultivam prin prietenii pe care ii avem afara, prin convorbirile cu parintii si prietenii din tara. Poate trebuie sa acceptam faptul ca nu o sa fie la fel pentru copiii nostri.
    • Like 1
  • Ăla e rrromân iar limba română are accent gipsy ,ştiu că o să aud povestea aia cu ,,tot rrromâni sunt" dar ei ieşind in evidență au ajuns reprezentativi in mentalul occidental şi astfel pentru ei suntem toți rrromâni. Trăiesc in occident şi nu mă bucură deloc reacția de uimire de pe fata interlocutorului occidental când ii spun că sunt român ,eu fiind mai alb şi blond ( mă rog, am mai albit) sunt luat drept rus ,ceh,polonez sau ucrainian nepotrivindu-mă deloc in viziunea lor cu un rrromân. Iar reacția unui român la vederea unui țigănuş la cerşit in occident e o reacție de silă şi jenă pentru că vorbeşte româneşte şi nicidecum o punte . Ați inceput articolul in mod nefericit iar ideea de a condiționa dreptul de vot de un eventual examen e trăsnită şi din păcate impărtăşită de mulți dar vă propun un exercițiu ,veniți cu ideea asta şi in țara in care locuiți acum şi spuneți-ne şi nouă reacțiile .
    • Like 3
    • @ Adrian Adrian
      dalex check icon
      Este o trasatura specific "romaneasca" sa te preocupe "tara in care locuiti acum" cand se critica justificat "tarisoara". Poate ca unii isi mai amintesc de politicianul care a "aparat" WC-urile romanesti despre care un strain afirmase ca sunt murdare. "Ce nu gasim si la Paris WC-uri murdare ?" Sa o tinem tot asa !
      • Like 1


Îți recomandăm

Protest 10 august

„Dacă se rostesc astfel de cuvinte cum face Liviu Dragnea, adică moarte, omor, bătăuşi, droguri, fascişti, toate sunt calculate, repetate de domnul Dragnea şi de consilierii săi pentru a construi o justficare în ochii opiniei publice a unor intervenţii asupra manifestanţilor anti-PSD care, până acum nu au comis nicio violenţă”, spune Cristian Tudor Popescu. (Foto: Inquam Photos)

Citește mai mult