Foto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia
În luna ianuarie, am avut un deficit de cont curent mai mare față de ianuarie 2023 cu vreo 600 de milioane de euro. Am ajuns la un deficit record în ianuarie de circa 1,4 miliarde euro. În ritmul acesta, ne menținem lejer în jurul unui deficit de cont curent de circa 20 miliarde euro/ an.
Deficitul de cont curent este format în bună măsură de deficitul comercial (exporturi - importuri), avem excedent pe partea de servicii, dar deficit cronic pe partea de bunuri.
Paradoxul macroeconomic este că, deși avem acest deficit comercial extern important, nu avem un curs de schimb instabil. Și asta pentru că alegem să compensăm deficitul de cont curent prin împrumuturi externe (și mai puțin prin investiții străine directe).
De unde vine deficitul acesta?
Cauzele majore sunt următoarele:
1. Economia locală este încă firavă, puțin diversificată, cu valoare adăugată scăzută, la un nivel tehnologic rudimentar și cu tehnologie care nu este de ultimă generație. De exemplu, avem gaz pe care nu îl exploatăm încă și pe care nici măcar nu avem încă un plan să îl transformăm în mase plastice sau în îngrășăminte, darămite investiții concrete în această direcție.
2. Exporturile românești sunt în bună măsură dependente de importuri (un lohn sofisticat). Există și o dependență ridicată de un număr redus de produse la export și un număr redus de piețe de export, foarte puține din afara UE.
3. Investițiile masive ale statului în infrastructură, făcute toate deodată, în momentul în care am primit fonduri nerambursabile consistente. Mult din ceea ce intră într-o autostradă provine din import, de la materiile prime, subansamble până la mașini și utilaje. Nu avem niciun producător local de camioane, basculante, macarale, nici măcar de piese de schimb pentru ele.
4. Deficitul bugetar excesiv, majoritatea orientat spre consum, mult consum provenind din import. Tot mai mult pentru bunuri de bază (alimente, de exemplu) pe care nu prea le producem pe aici, preferând să exportăm materiile prime din spatele lor.
5. Libertatea economică aparentă, măsuri fiscale haotice lipsite de transparență și predictibilitate, măsuri guvernamentale disperate, măsuri care se anulează reciproc (dai ajutorare și subvenții IMM-urilor pe care apoi le supraimpozitezi). Într-un cuvânt: haos. Care nu îndeamnă pe mulți spre antreprenoriat.
6. Piețe disfuncționale care nu oferă prețuri competitive la utilități (gaz, energie electrică, apă, canalizare).
7. Piețe financiare insuficient dezvoltate cu mecanisme rudimentare de finanțare, mai ales când vine vorba de finanțarea pe termen lung (cea care contează pentru investiții).
8. O politică fără rezultate privind atragerea de investitori străini puternici și relevanți în sectoarele în care importăm masiv (am dat deja exemplul maselor plastice). Dublată de o intensificare a mesajelor anti-globalizare, anti-capital străin, anti-multinaționale. Și triplat de măsuri fiscale excesive aplicate companiilor mari din România. Nu întâmplător, investițiile străine directe (cele care contează) sunt în picaj în ultimele luni.
9. O politică monetară care favorizează importurile și defavorizează exporturile: un curs fix (artificial, flotarea fiind administrată în România) care nu reflectă în dinamica sa paritățile (paritatea puterii de cumpărare, paritatea ratelor de dobândă). Moneda ar trebui să fie mult mai depreciată, prin raportare la dezechilibrele macroeconomice.
Balanța comercială a unei țări este poza cea mai riguroasă atunci când vine vorba de competitivitate, de relevanță economică, de stare de bine. Este semnul că economia se îndreaptă într-o direcție bună și sănătoasă. Deteriorarea ei reprezintă opusul!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
cu care să vedem mereu ce se întâmplă cu vulnerabilitățile României.
Oare când vom înțelege asta?