Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de trei ani. De astăzi vă invităm să ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră, dar și să testați viitorul tehnologiei, implementăm conversația vocală direct în browser, apăsând pe butonul de microfon poți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Mihai Ranete, fondatorul Caravanei cu medici: „Am primit foarte multe oferte să lucrez în străinătate. Dar România e țara care mi-a oferit gratuit posibilitatea să devin medic și merită măcar o șansă din partea mea”

Mihai Ranete

Pe când era student la Medicină, Mihai Ranete și-a dat seama că felul în care erau organizate studiile le lăsa prea puțin timp viitorilor medici pentru ceea ce avea să devină substanța profesiei lor: interacțiunea directă cu pacienții. O colegă i-a propus atunci să se implice într-un proiect de voluntariat și să meargă să-i consulte pe locuitorii dintr-o comunitate izolată din Delta Dunării. „Am ieșit din mediul acela arid, în care se punea foarte mult accent pe a învăța anumite noțiuni și foarte puțin pe practică. Am consultat atunci foarte mulți oameni și mi-am dat seama că asta este esența pentru un medic, lucrul direct cu pacienții”, spune Mihai Ranete.

Tot atunci a înțeles cât de mare este nevoia de servicii medicale în zonele rurale, unde o vizită la medicul specialist, o ecografie, o electrocardiogramă par realități dintr-un alt timp, iar oamenii își duc pe picioare bolile, fără să se gândească măcar că ar putea să aibă un pic mai multă grijă de ei înșiși.

Sate cu un medic de familie care vine două ore pe săptămână

După o perioadă de voluntariat a simțit nevoia să facă mai mult și a pus, împreună cu câțiva colegi inimoși, bazele unui asociații ai cărei voluntari merg prin satele și comunele României, unde îi ajută pe oameni să își descopere și trateze bolile și fac educație medicală. A numit inițiativa Caravana cu medici. „Am întâlnit sate unde oamenii nu aveau pur și simplu unde să meargă, exista teoretic un medic de familie, care venea doar de două ori pe săptămână și era foarte greu să prinzi o programare”, a văzut Mihai Ranete.

Însă foarte des a întâlnit situații în care oamenii nici măcar nu se gândeau să-și facă o programare la medic sau să schimbe ceva în felul în care trăiesc. „Un exemplu concret este reprezentat de acei pacienți care nu conștientizează cât e de important e să mănânce sănătos, cât poate fi de grav un regim alimentar total dezechilibrat. Le explicam oamenilor că au niște niveluri absolut astronomice de lipide în sânge și că nu mai aveau voie să mănânce într-o cantitate atât de mare carne de porc și ei îmi spuneau: Nu există așa ceva, e porc crescut de mine, în curtea mea. Dacă nu mă lăsați să mănânc asta atunci eu ce mai fac?”, povestește medicul. 

„Peste 50-60% dintre pacienții adulți ai Caravanei nu știau că au hipertensiune”

În cei patru de când străbate România a întâlnit oameni care sufereau de afecțiuni grave care ar fi rămas nedescoperite, dacă nu ar fi trecut prin comuna lor Caravana cu medici. „Îmi amintesc de un caz care m-a șocat, un domn care a ajuns la noi de la tăiat lemne, într-o aparentă stare de sănătate. Nu-mi dădeam seama ce are și am văzut la ecografie că vezica lui urinară devenise atât de mare încât a început să hernieze printre coaste, lucru pe care nu-l mai văzusem niciodată, Avea un adenom de prostată atât de mare încât vezica lui devenise cât o minge de fotbal, se putea rupe în orice moment. Nu înțelegea cât de gravă este situația, imediat a fost dus la spital. Asta cumva reflectă imaginea pacientului român, care ajunge la spital în ultimul moment sau când nu se mai poate face nimic. Caravana practic promovează educația și un comportament preventiv.

Am avut cazuri cu pacienți care au avut un infarct miocardic acut cu foarte puțin timp înainte și ne-a fost foarte greu să îi convingem să meargă la spital. Răspunsul era: Bine, lăsați-mă să mă duc acasă, că am animale, să le pun în ordine și după...”, își amintește Mihai Ranete. 

Cel mai adesea, pacienții la care ajunge caravana sunt diagnosticați cu afecțiuni cardiovasculare, care, netratate, pot duce la complicații mortale, precum infarctul miocardic acut sau accidentul vascular cerebral. Odată cu diagnosticul, ei primesc un tratament pe termen lung, care îi ajută să își controleze afecțiunea. 50-60% dintre pacienții consultați de medicii voluntari ai Asociației nu știau, de exemplu, că suferă de hipertensiune arterială și mulți dintre ei nu erau conștienți de riscurile pe care le presupune aceasta.

„În gospodăriile românești, femeia este stâlpul”

Caravana cu medici a fost realizată cu sprijinul financiar al Fundației Vodafone România. „Ei au fost printre primii noștri susținători. Au susținut financiar activitatea noastră, datorită lor am putut să ne achiziționăm mașini cu care să ne deplasăm, să achiziționăm aparatură și, bineînțeles, ei au asigurat costurile a ceea ce înseamnă cazare, mâncare și consumabile medicale. Pot să spun că au fost, alături de restul partenerilor strategici, rampa de lansare a proiectului”, spune Mihai Ranete.

În ultimul an, el și echipa sa de medici au organizat 23 de caravane, în care voluntarii au reușit să aducă spitalul la oameni care nu ajung niciodată la spital. Fiecare caravană, la care participă în jur de 25 de voluntari, are o tematică - sănătatea femeii, boli cardiovasculare, pediatrie. „Anul acesta, am descoperit 7 cazuri de cancer de sân, din păcate chiar în stadii avansate. Ce mi s-a părut trist a fost că unele din femei au continuat și după aceea să își neglijeze sănătatea, pentru că aveau responsabilități acasă. În caravanele noastre, am văzut că, în gospodăriile românești, femeia este stâlpul, dacă nu este ea, totul se prăbușește”, spune acesta.

Mihai Ranete își dorește ca modelul Caravanei să fie scalat de autorități la nivel național: este greu de crezut că în mediul rural vor apărea în anii următori clinici și spitale, iar un astfel de demers, desfășurat pe teritoriul întregii țări, ar putea să suplinească o parte din lipsurile sistemului sanitar. Până acum, modelul a fost preluat doar de alți voluntari, în județele Cluj și Iași, unde funcționează cu succes.

„Parte a sistemului suntem și noi, dacă noi nu luptăm pentru o îmbunătățire, nimeni nu o să o facă”

„Problema din sănătate este un eșec nu doar al ministerului Sănătății, este un eșec social. Al sistemului medical, dar și al medicilor care se complac. Al pacienților pentru că nu se îngrijesc de propria sănătate - pe lângă lipsurile din sistem este și o lipsă mare de educație medicală”, crede Mihai Ranete, care alături de alți medici voluntari este dispus să schimbe ceva. Tocmai de aceea, după o săptămână grea în spital, pleacă sâmbăta și duminica spre cei care nu au o unitate medicală aproape. „Tot timpul le spun voluntarilor că adevărații beneficiari nu sunt neapărat pacienții, suntem noi, voluntarii. Altfel vedem viața ieșind din rutina noastră și ajungând într-un sat, altfel vezi relația dintre medic și pacient, altfel vezi problemele sistemului, cumva devii foarte aderent la sistem și înțelegi că e nevoie de tine. Parte a sistemului suntem și noi, dacă noi nu luptăm pentru o îmbunătățire, nimeni nu o să o facă”, explică el.

Astăzi Mihai Ranete este medic specialist în imagistică, radiologie și radiologie intervențională la spitalul Fundeni, unde tratează prin metode minim invazive pacienți cu boli grave, și asistent asistent universitar. În ultimii ani, a primit oferte de a se angaja în străinătate. „Am primit foarte multe oferte să lucrez în străinătate, dar România e țara care mi-a oferit posibilitatea să devin medic, am făcut-o gratuit, n-am plătit absolut nimic, asta trebuie spus. Și merită măcar o șansă din partea mea înainte de a merge spre alte locuri care îmi oferă un confort financiar sau un confort al activității de medic. Satisfacția cea mai mare vine când mă uit la numărul de voluntari, la numărul de oameni care sunt activi sau când apare un alt grup de lucru care ne preia ideile și le duce mai departe”, spune el.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cri check icon
    „Problema din sănătate este un eșec nu doar al ministerului Sănătății, este un eșec social. Al sistemului medical, dar și al medicilor care se complac.""-ne spune in acest articol domnul doctor.
    Insa lucrurile sunt un pic mai nuantzate.
    TOATE institutiile care diriguiesc sistemul de sanatate din Romania sunt profund ostile atat fatza de medici cat si tafza de pacienti: Ministerul Sanatatii si Directiile Judetene de Sanatate Publica, Casa de Asigurari, Sanepidul ( sau cum ii mai zice azi ), inclusiv, in mod paradoxal, Colegiul Medicilor.
    Dl. doctor greseste atunci cand afirma ca, citez, ""medicii se complac""; in realitate,majoritatea medicilor se ""acomodeaza"" cu sistemul in incercarea de a supravietui pentru a-si exercita profesiunea.
    Casta medicala este profund divizata, animata de interese care nu rareori sunt divergente: medicii din spitale au postul si leafa garantate pana la pensie; cu exceptia unor greseli individuale de malpraxis, medicii din spitale nu sunt direct afectati de diversele decizii, controale sau masuri luate de institutiile mai sus mentionate. Deasemenea, medicii din spitale sunt scutiti de intocmirea numeroaseleor scripte impuse de birocratia absolut cretinoida care guverneaza actul medical; scriptele respective ( raportari peste raportari, concedii medicale, statistici, retete compensate sau gratuite, etc ) sunt intocmite de asistente, rezidenti si personalul adiacent ( statisticieni, contabili, IT-isti, etc ). Ca atare, medicul de spital are din fericire sansa de a-si practica meseria fara sa-si mai bata capul cu sumedenia de hartzoage impuse de diriguitorii medicinei romanesti. De aceea, medicul de spital nu este atat doritor sa schimbe lucrurile sau sa critice aspectele negative generate de diriguitoarii ale Sanatatii publice.
    La polul opus se afla medicii specialisti din Policlinici, care sunt in mod direct si total la cheremul Casei de Asigurari, Sanepidului, Ministerului Sanatatii, Directiilor de Sanatate si al Colegiului Medicilor: orice control, sanctiune, ( fie ea meritata sau nu ), administrate de aceste institutii, orice schimbare de regulament poate avea ca efect pierderea locului de munca si a cabinetului detzinut de ei; medicii din ambulatorii, spre deosebire de medicii din spitale, au contracte de munca ce trebuie re-innoite anual si sunt platiti in functie de numarul de consultatii efectuate; consecintza acestui lucru este ca daca, de exemplu sunt in concediu sau la vreun congres sau in concediu medical, totul se intampla pe banii lor, desi sunt angajati ai Statului ( prin intermediul Casei de Asigurari ), adica bugetari. Toata birocratia absolut halucinanta din sistemul de sanatate cade direct in sarcina lor, astfel ca pe langa practicarea medicinei, ei trebuie sa fie si contabili, si economisti, si statisticieni, si specialisti in IT pentru ca foarte putini castiga suficient cat sa-si angajeze specialisti care sa le gestioneze partea birocratica a activitatii de cabinet. Rezumand, specialistii din Policlinici sunt totalmente la cheremul institutiilor care guverneaza sanatatea publica. De aceea ei nu vor protesta niciodata in public si in mod organizat contra abuzurilor din sistem.
    O pozitie intermediara o au medicii de familie care au asigurat un venit de subzistenta, primit lunar de la Casa de Asigurari in baza listei de pacienti aflati in ingrijirea lor. Avand astfel un venit decent garantat in baza listei de pacienti arondati si fiind abilitati prin lege ca niciun consult la specialist nu se poate face decat cu biletul de trimitere emis de ei, medicii de familie au o anumita putere si independentza in sistem, fiind astfel mai doritori si mai curajosi in a critica neregulile si abuzurile comise de diriguitorii sistemului public de sanatate.
    In rest, domnul doctor are dreptate: meseria de medic presupune nobletze, dedicatie si sacrificiu pentru binele comunitatii in mijlocul careia s-au format; ei ar trebui sa plece afara doar pentru specializari sau schimb de experientza sau pentru a presta un timp ca voluntari in zonele sarace ale lumii; emigrarea unui medic din considerente financiare sau de confort in exercitarea profesiunii este incompatibila cu Juramantul lui Hipocrate, insa este totusi perfect legitima, pentru ca fiecare are dreptul sa-si caute fericirea, chiar si daca acest deziderat implica parasirea tarii natale.
    • Like 0
  • Max Max Max Max check icon
    bravo doctore ,superba initiativa ! vreau numai sa precizez ca si prin alte parti, de exemplu Franta, studiile sunt gratuite, si mai curand de foarte buna calitate......insa la admitere e un CONCURS foaaaarte selectiv......de unde numarul mare de studenti straini care vin la fabrica de diplome din Romania......
    • Like 0


Îți recomandăm

Banca Transilvania-logo

Finanțăm spitale, fabrici, şcoli, universități de stat şi private, baraje şi hidrocentale, autostrăzi şi cabinete veterinare, dar şi sute de mii de oameni. Susținem tot atâtea planuri şi vise ale românilor. Suntem cel mai mare finanțator instituțional al Statului prin impozite şi titluri de stat, precum şi al mediului de business românesc. Facem asta cu capitalul şi datorită competențelor acumulate în cei 25 de ani, aici, în țara noastră.

Citește mai mult

Café Istanbul

Boabe de cafea Arabica Mocha din Yemen se adaugă boabelor din India și Indonezia și te poartă cu simțurile într-un bazar oriental din alte vremuri. Amestecul exotic, intens, cu ale sale note condimentate, ce amintesc de piperul negru, te invită într-o călătorie prin istorie al cărui punct terminus este veacul în care Istanbulul, numit pe atunci Constantinopole, era cel mai bogat și mai populat oraș din lume și forfotea de viață și de tentații.

Citește mai mult