Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Ministrul britanic de Externe: Dacă Putin câştigă, va fi şi mai multă mizerie în Europa şi vor exista consecinţe teribile în toată lumea

Vladimir Putin - Profimedia

Foto: Profimedia

63 de zile de când a început războiul pornit de Vladimir Putin în Ucraina. De atunci ținem pe Digi24.ro un LIVE TEXT în care găsiți info pe larg + foto și video. În rest, mai jos relatez [la rece] cele mai importante lucruri care s-au întâmplat peste noapte. În plus, rezum și cum arată situația pe câmpul de luptă:

- În evaluarea de miercuri dimineață a războiului din Ucraina, Ministerul Britanic al Apărării notează că armata ucraineană păstrează controlul asupra celei mai mari părți din spațiul aerian al țării, iar rusia nu a reușit să distrugă în mod eficient forțele aeriene ucrainene sau să suprime apărarea antiaeriană ucraineană. Londra transmite și că Ucraina continuă să pună în pericol mijloace aeriene rusești.

- De asemenea, britanicii precizează că activitatea aeriană rusă se concentrează în principal în sudul și estul Ucrainei, oferind sprijin forțelor sale terestre. Rusia are un acces aerian foarte limitat în nordul și vestul Ucrainei, limitând acțiunile sale ofensive la lovituri în adâncime cu arme de trase de la mare distanță. Rusia continuă să vizeze activele militare ucrainene și infrastructura logistică din întreaga țară, avertizează Ministerul Britanic al Apărării.

- În evaluare se mai evidențiază că majoritatea loviturilor aeriene rusești în Mariupol sunt probabil efectuate cu ajutorul unor bombe neghidate cu cădere liberă. Aceste arme reduc capacitatea Rusiei de a ținti în mod eficient atunci când efectuează lovituri, ceea ce crește riscul de victime civile, scrie Ministerul Britanic al Apărării.

- În mesajul de la miezul nopții către populație, Volodimir Zelenski a amintit marți noapte despre dezastrul de la Cernobîl din urmă cu 36 de ani. El Volodimir Zelenski a avertizat că „nimeni în lume nu se poate simți în siguranță”, după ce Rusia a amenințat instalațiile nucleare ale țării sale. Astfel, liderul de la Kiev a cerut un „control global” asupra instalațiilor și tehnologiei nucleare ale Rusiei, relatează The Guardian. „Cred că după tot ce a făcut armata rusă în zona Cernobîl și la centrala nucleară Zaporojie, nimeni din lume nu se poate simți în siguranță știind câte instalații nucleare, arme nucleare și tehnologii conexe are statul rus”, a spus Zelenski. Liderul de la Kiev a afirmat că Rusia a lansat marți trei rachete împotriva Ucrainei, astfel încât acestea „să zboare direct peste blocurile centralelor noastre nucleare”.

- În evaluarea frontului de marți noapte spre miercuri dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW), notează că forțele ruse au adoptat un tipar mai solid de desfășurare operațională în estul Ucrainei, cel puțin de-a lungul liniei de la Izium la Rubijne. Experții militari americani precizează că trupele rusești se deplasează pe mai multe drumuri aproximativ paralele, la distanță de sprijin unul față de celălalt, ceea ce le permite să aducă mai multă putere de luptă decât în tiparul lor anterior de acțiune. 

Trupele rusești fac progrese în est

- ISW spune și că trupele rusești de pe această linie fac progrese mai bune decât orice altă înaintare rusească în această fază a războiului. Ele împing de la Izium spre sud-vest, către Barvinkove, și spre sud-est, către Slovyansk. De asemenea, rușii deplasează mai multe coloane spre vest și sud de Rubijne, intenționând probabil să o încercuiască și să finalizeze capturarea localității.

- Cu toate acestea, avansurile rusești chiar și în această zonă se desfășoară mai degrabă metodic decât rapid și nu este clar cât de departe vor putea înainta sau dacă vor reuși să încercuiască forțele ucrainene în număr mare, arată ISW.

- Analiștii americani spun că forțele rusești de pe axa Izium beneficiază probabil de absența unor poziții defensive ucrainene pregătite împotriva atacurilor din direcția Harkov spre Donbas. Ucraina s-a pregătit să apere linia de contact cu Donbasul ocupat de ruși încă din 2014, zice ISW, iar trupele rusești continuă să se zbată să treacă de aceste apărări pregătite - așa cum arată eforturile repetate ale Rusiei de a cuceri Avdiivka, la nord de orașul Donețk, sau de a avansa prin Popasna, chiar dincolo de linia de contact inițială.

- ISW transmite că forțele ruse au continuat să atace apărătorii ucraineni din Mariupol, inclusiv pe cei aflați în uzina Azovstal, în ciuda afirmațiilor lui Vladimir Putin potrivit cărora nu mai există lupte în oraș. Este probabil ca forțele ucrainene să dețină în continuare poziții importante dincolo de uzina propriu-zisă, iar forțele rusești continuă să lupte în afara uzinei, să bombardeze uzina și să atace poziții din apropierea uzinei.

- Ordinul lui Putin de a nu-i scoate pe apărătorii ucraineni din tunelurile și catacombele instalației nu a împiedicat, în mod evident, continuarea eforturilor de a securiza cel puțin întregul perimetru al uzinei și probabil și importanta autostradă M14 care o străbate spre nord și nord-vest, se arată în evaluarea ISW.

Rusia organizează atacuri sub steag fals în Transnistria

- Institutul american pentru Studiul Războiului a realizat în raportarea sa zilnică asupra conflictului din Ucraina și o analiză punctuală asupra sensului ultimelor evenimente din Transnistria. Mai multe obiective militare conectate cu Rusia (antene de comunicații și sediul KGB – serviciul secret din regiunea separatistă) au fost atacate în ultimele 48 de ore, iar autoritățile de la Chișinău au spus că forțele care doresc război din Transnistria sunt responsabile de aceste evenimente. În același timp, potrivit presei de la Chișinău și autorităților ucrainene, locuitorii regiunii sepratiste sunt bombardați cu mesaje SMS în care sunt avertizați că Ucraina va ataca cu rachete Transnistria.

- Rusia organizează atacuri sub steag fals în Transnistria, creând probabil condițiile pentru noi acțiuni pe acest front, spune ISW, care mai subliniază că cele două batalioane de pușcași pe care Rusia le-a menținut ilegal în Transnistria de la sfârșitul Războiului Rece nu sunt probabil suficiente pentru a organiza singure un atac asupra Odesei și nici rușii nu vor putea să le întărească suficient pentru a permite o astfel de acțiune. Ar putea sprijini, în schimb, atacuri mai limitate în nord-vestul Odesei, posibil provocând panică și creând efecte psihologice în beneficiul operațiunilor rusești din sudul Ucrainei.

- Totuși, remarcă analiștii ISW, Rusia ar putea încerca să destabilizeze însăși Moldova. Comentariile șefului Republicii Populare Donețk și ale altor oficiali și împuterniciți ruși sugerează posibilitatea ca Putin să recunoască existența și suveranitatea autoproclamatei Republici Moldovenești Transnistrene, așa cum a recunoscut republicile populare din Donețk și Lugansk. Transnistria ar putea cere apoi o protecție suplimentară Rusiei, iar Putin ar putea încerca să trimită unele forțe sau capacități suplimentare acolo. Orice astfel de activități ar ridica foarte mult starea de tensiune în Republica Moldova și în România vecină, punând presiune suplimentară asupra NATO, posibil pentru a-i oferi lui Putin un câștig ieftin și distragerea atenției de la acțiunea Rusiei din estul Ucrainei, mai notează ISW.

- Semnalele continue că forțele rusești intenționează să organizeze referendumuri pentru a stabili "republici populare" în zonele ocupate din sudul Ucrainei ridică posibilitatea ca Putin să vrea să dezvăluie o serie de noi "republici populare" "independente" ca parte a unei sărbători de Ziua Victoriei. Spectrul de prognoză este larg și nu există încă o bază solidă pentru a evalua o cale ca fiind mult mai probabilă decât alta. Dar atacurile sub steag fals și reacțiile Rusiei și ale reprezentanților ruși la acestea sunt alarmante și este de datoria NATO și a Occidentului să ia în considerare cele mai periculoase căi de acțiune și să se pregătească pentru a le face față, mai transmite ISW.

Premierul Nicolae Ciucă, vizită oficială în Ucraina

- Premierul Nicolae Ciucă, președintele PSD Marcel Ciolacu și ministrul de Externe Bogdan Aurescu au efectuat marți o vizită oficială în Ucraina. Ei au avut întrevederi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu premierul Denis Șmihal, și președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuk. În discuțiile cu oficialii ucraineni, Ciucă a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și a prezentat măsurile de sprijin multidimensional pentru Ucraina și poporul ucrainean în contextul războiului, inclusiv pentru gestionarea celor peste 820 de mii de persoane refugiate care au trecut granița cu România.

- În cadrul discuțiilor cu oficialii ucraineni, Marcel Ciolacu a subliniat rolul regional pe care România este pregătită să și-l asume în procesul de reconstrucție a Ucrainei după război și a pledat pentru drepturile românilor din Ucraina. După întâlnirea cu premierul Denis Șmihal, Ciolacu a spus că România este pregătită să fie în prima linie pentru a ajuta la reconstrucția unei Ucraine puternice după război.

- Cei trei oficiali români au vizitat localităţile Borodianka şi Irpin iar prim-ministrul de la Palatul Victoria a condamnat atrocităţile umane şi distrugerile materiale, exprimând sprijinul României pentru derularea unei investigaţii internaţionale pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi de comiterea de crime internaţionale.

- La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus oficialilor români care au mers la Kiev și în localitățile ucrainene asediate de Rusia că le mulțumește pentru sprijinul acordat armatei dar și pentru ajutorul umanitar. Liderul de la Kiev a spus că „România este un partener de încredere”.

- Vladimir Putin i-a spus marţi şefului ONU, Antonio Guterres, că încă crede într-un rezultat pozitiv al negocierilor cu Ucraina, în pofida continuării luptelor dintre cele două ţări, notează AFP. În cursul întâlnirii cu liderul rus, Antonio Guterres şi-a reiterat apelul la o colaborare între ONU şi Moscova pentru a crea coridoare umanitare şi a veni în ajutorul civililor din Ucraina. Într-un comunicat, ONU a spus că Vladimir Putin a acceptat „în principiu” implicarea Naţiunilor Unite şi a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii în evacuarea aflaţi în complexul industrial Azovstal, în portul ucrainean asediat Mariupol.

- Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a criticat sever marţi un avertisment formulat anterior de ministrul rus de externe Serghei Lavrov cu privire la un posibil al Treilea Război Mondial în care se prefigurează şi o eventuală utilizare a armelor nucleare, relata marți seară agenția de presă germană DPA.

Gazprom suspendă livrările de gaze către Polonia și Ucraina

- Kremlinul a anunțat marți că Gazprom implementează decretul prezidențial privind impunerea plății gazelor în ruble, însă fără să ofere clarificări ce înseamnă acest lucru, atunci când a fost întrebat de modul în care Comisia Europeană va aplica planul Rusiei, transmite Reuters. Comisia Europeană a spus că firmele europene vor trebui să îndeplinească cerințe suplimentare, precum o declarație că ele consideră că obligațiile contractuale au fost îndeplinite odată ce au depozitat valută non-rusă. „Toate contactele cu cumpărătorii de gaze au fost făcute prin Gazprom, așa că Gazprom va publica informații despre rezultatele discuțiilor”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferință de presă. O sursă familiară cu discuțiile cumpărătorilor de gaze a declarat pentru Reuters că nu există claritate despre cum va fi implementată schema, însă că discuțiile vor continua.

- Grupul rus Gazprom îşi va suspenda livrările de gaze către Bulgaria începând de miercuri, a anunţat marţi seară guvernul de la Sofia, invocând refuzul său de a respecta noile cerinţe ale furnizorului, scrie AFP.

- O decizie similară a fost luată și pentru Polonia în cursul zilei de marți. Kremlinul a anunțat că Gazprom pune în aplicare decretul prin care Vladimir Putin a decis că toate țările care cumpără gaze rusești trebuie să le plătească în ruble. Polonia nu își face însă griji, guvernul precizând că are rezerve suficiente și că nu mai depinde de mult de gaze de la ruși. În schimb, pentru Bulgaria, decizia este dură, deoarece țara este dependentă de importurile din Rusia.

- Compania daneză Orsted ORSTED.CO nu a purtat un dialog cu Gazprom, cu care are un contract pe termen lung pentru gaz, de când Rusia a cerut cumpărătorilor străini să plătească gazul în ruble, a anunțat marți, după ce Rusia a declarat că va opri aprovizionarea cu gaze către Polonia și Bulgaria, relatează Reuters.

- Mai multe explozii au fost auzite miercuri dimineața în orașul rus Belgorod, situat la aproximativ 40 de kilometri nord de granița cu Ucraina, potrivit unui oficial local, citat de BBC. Guvernatorul regional Viaceslav Gladkov a anunțat pe Telegram că a fost trezit miercuri de sunetul unei explozii. El a precizat că alte trei bubuituri puternice s-au auzit între timp. Gladkov a declarat ulterior că rapoartele preliminare au indicat că un depozit de muniție a luat foc într-o așezare rurală. „Nu au fost raportate victime în rândul populației civile”, a transmis oficialul.

Autoritățile juridice din Ucraina spune că investighează aproximativ 7.600 de potențiale crime de război

- Trei piloți ruși suspectați că au bombardat clădiri civile din regiunile Harkov și Sumî se numără printre cei șapte militari ruși împotriva cărora momentan Kievul pregătește acuzații pentru crime de război, a declarat procurorul general ucrainean pentru Reuters. Celelalte persoane sunt doi operatori ai unui lansator de rachete care ar fi bombardat așezările civile din regiunea Harkov și doi militari suspectați că au ucis un locuitor din împrejurimile Kievului, după care i-au violat soția. Procuratura ucraineană a declarat că a sesizat persoanele că sunt suspecți și că anchetele sunt în desfășurare, adăugând că nu au fost depuse acuzații la instanță. De asemenea, procurorii ucraineni nu au dezvăluit numele suspecților și nu au furnizat dovezi care să susțină acuzațiile. Reuters notează că unii dintre suspecți au fost ținuți ca prizonieri, fără a preciza unde.

- Autoritățile juridice din Ucraina spune că investighează aproximativ 7.600 de potențiale crime de război, iar cel puțin 500 de suspecți au fost identificați până în prezent, de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie. Procurorul general Iryna Venediktova a declarat pentru Reuters că mulți dintre acești suspecți se află în Rusia, dar unii au fost luați prizonieri de Ucraina ca prizonieri de război. Vorbind într-un interviu pentru agenția de presă britanică la începutul acestei luni, Venediktova a spus că biroul său intenționează să ancheteze și oficialii ruși care au comanda politică și militară. Venediktova a adăugat că intenționează să urmeze anchete penale atât în ​​instanțele ucrainene, cât și la Curtea Penală Internațională de la Haga (CPI), tribunalul permanent pentru crime de război din lume.

- Deși în interiorul Rusiei se confruntă cu represiunii mediatice puternice, câțiva de jurnalişti ruşi independenţi au lucrat neobosit în Ucraina de la începutul invaziei pentru a raporta despre ce se întâmplă pe câmpul de luptă. Pe lângă intervievarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, aceștia au explicat care este situația în sudul și nordul Ucrainei și au documentat dovezi ale uciderilor în masă, violurilor și jafurilor comise de armata rusă în orașele și satele din apropierea Kievului, scrie The Moscow Times.

- Vladimir Putin dispune de „spaţiul politic” pentru a pune capăt invaziei sale din Ucraina, în parte datorită cenzurii instaurate în Rusia, a declarat marţi premierul britanic Boris Johnson. „Ţinând cont de sprijinul masiv al Rusiei pentru ceea ce face, aparenta indiferenţă a media ruse faţă de ceea ce se întâmplă cu adevărat în Ucraina, paradoxul este că Putin dispune de mult spaţiu politic pentru a da înapoi şi a se retrage”, a declarat Boris Johnson la TalkTV, potrivit AFP. În consecinţă, Putin i-ar putea spune poporului rus că operaţiunea lansată în Ucraina a fost „o reuşită” şi că, „tehnic, este un succes”, a declarat Boris Johnson.

- Forţele ruse bombardează poduri şi căi ferate pentru a încetini livrările de arme occidentale pentru Ucraina, a indicat marţi un consilier al ministrului de interne ucrainean, după distrugerea unei căi strategice care lega Ucraina de România, potrivit France 24. Podul rutier şi feroviar care traversează estuarul Nistrului a fost avariat marţi de o lovitură de rachetă a forţelor ruse, a declarat Oleksandr Kamîşin, directorul căilor ferate ucrainene. Această cale ferată leagă România vecină de oraşul portuar Odesa, în sudul Ucrainei. Lovitura nu a făcut victime, potrivit autorităţilor.

- Departamentul american al Apărării a înființat un centru de control pentru a coordona transporturile și pentru a "eficientiza livrarea" asistenței militare pentru Ucraina, atât cu forțele americane, cât și cu cele aliate, în Stuttgart, Germania, în zona de responsabilitate a Comandamentului European al SUA, a declarat marți un înalt oficial american din domeniul apărării, potrivit CNN.

- Olanda va furniza Kievului "un număr limitat" de obuziere autopropulsate blindate Panzerhaubitze 2000, a confirmat marți guvernul, în timp ce forțele rusești continuă să facă progrese în estul Ucrainei potrivit AFP. Panzerhaubitze sunt "cea mai grea artilerie" a armatei olandeze, potrivit Ministerului Apărării, și pot trage asupra unor ținte inamice aflate la o distanță de până la 50 de kilometri.

- Statele Unite au avertizat marți împotriva tentativelor de "escaladare a tensiunilor" după o serie de explozii în regiunea separatistă moldovenească pro-rusă Transnistria, la granița cu Ucraina, potrivit AFP. Fără a merge atât de departe încât să dea vina pe Moscova pentru explozii, așa cum face Kievul, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat reporterilor: "Rămânem îngrijorați de orice potențială încercare de escaladare a tensiunilor.

- De altfel, armata Federaţiei Ruse a afirmat marţi seara că a făcut cuceriri teritoriale importante în estul şi sudul Ucrainei, printre care capturarea întregii regiuni Herson. „Armata rusă a preluat controlul asupra întregii regiuni Herson, părţi din regiunile Zaporojie şi Nikolaev, precum şi părţi semnificative din Republicile Populare Doneţk şi Lugansk”, a anunţat general-colonelul Mihail Mizinţev. În zonele cucerite, viaţa de zi cu zi revine încet la normal, infrastructura socială este reparată şi a început semănatul culturilor, a dat asigurări Mizinţev. Însă, în pofida afirmaţiilor Moscovei, există informaţii contradictorii cu privire la controlul regiunii Herson. Marţi mai devreme, comandantul militar ucrainean al regiunii a afirmat că linia de apărare se află în interiorul Hersonului şi că forţele ruse nu au reuşit să treacă de ea.

- În plus, oficialii ucraineni spun că Rusia are probleme cu planurile de a organiza miercuri un referendum în regiunea Herson, ocupată de ruși, relatează CNN. Cu toate acestea, Kremlinul ar fi reușit să schimbe guvernul local. Ucraina a declarat că Rusia intenționează să organizeze un referendum în regiune pentru a încerca să câștige sprijinul popular pentru crearea unei noi entități numită Republica Populară Herson, precum cele din Donețk și Lugansk, care au fost create cu opt ani în urmă.

- Politicile Occidentului şi ale regimului de la Kiev, pe acesta care acesta îl controlează, nu pot duce decât la spargerea Ucrainei în mai multe state, a declarat marţi secretarul Consiliului rus de Securitate Nikolai Patruşev. Patruşev face aceste declaraţii după ce Rusia a anunţat că şi-a recentrat ofendiva în Ucraina în vederea preluării controlului asupra zonei separatiste ucrainene industriale Donbas.

- ​Renault va transfera participația sa de 68% din acțiunile Lada către un institut rus de științe, existând posibilitatea de răscumpărare în următorii 5-6 ani, spun oficiali de la ministerul rus al comerțului. Renault este constructorul auto occidental cel mai expus la piața rusă și va avea pierderi importante.

- Ministrul britanic de externe, Liz Truss, urmează să lanseze un apel miercuri la "dublarea sprijinului" pentru Ucraina şi la pregătirea pentru un război "pe termen lung" după invazia rusă. "Geopolitica s-a întors. Să fim sinceri, arhitectura imaginată pentru a garanta pacea şi prosperitatea este un eşec cu Ucraina. Avem nevoie de o nouă abordare. Trebuie să fim pregătiţi pe termen lung şi să ne dublăm sprijinul pentru Ucraina. Nu putem fi complezenţi - soarta Ucrainei atârnă în balanţă. Şi să fim clari: dacă (preşedintele rus Vladimir) Putin câştigă, va fi şi mai multă mizerie în Europa şi consecinţe teribile în toată lumea", este mesajul pe care îl va transmite Liz Truss, miercuri. Liz Truss urmează, de asemenea, să ceară sancţiuni mai dure împotriva Rusiei. "Trebuie să mergem mai departe. Putin nu trebuie să găsească nicăieri de unde să-şi finanţeze războiul teribil. Aceasta înseamnă oprirea importurilor de petrol şi gaze odată pentru totdeauna", potrivit ministrului britanic.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Tinand cont de atitudinile impaciuitoare ale unor tari europene din ultima perioada cred ca va fi vai si amar de noi daca NATO nu va activa acel articol, sau macar americanii.
    • Like 0


Îți recomandăm