Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Motivele prăbușirii Silicon Valley Bank povestite de un fost bancher

SVB

Foto: Guerin Charles/ Shutterstock Editorial / Profimedia

Căderea Silicon Valley Bank (SVB) nu este o pură întâmplare.

În opinia mea, ca fost bancher, ce s-a întâmplat acolo a fost eroare de management.

"Întotdeauna le spun oamenilor că sunt încrezător că am cea mai bună slujbă de director general al unei bănci din lume și poate una dintre cele mai bune slujbe de director general", declara Greg Becker, CEO al Silicon Valley Bank, într-un interviu acordat Bloomberg TV în mai 2021.

Povestea SVB pe scurt, așa cum o înțeleg, ca om ce a lucrat mulți ani în domeniul financiar - bancar:

Silicon Valley Bank, așa cum îi spune și numele, este o bancă specializată pe companii din tehnologie. Este o bancă regională, a 16-a ca dimensiune din SUA și nu este o bancă în sensul tradițional.

În mod tradițional, o bancă funcționează astfel: primește depozite de la persoanele care au bani de economisit și acordă împrumuturi celor care au nevoie de bani. Problema SVB vine în urma concentrării pe startup-uri care, în relația cu banca, s-au făcut “vinovate” de a avea cash în exces.

Așadar, principalul serviciu pe care SVB îl oferă startup-urilor este acela de a administra depozite imense ale marilor companii din tech. Iată cum descrie SVB Financial Group, holdingul Silicon Valley Bank, ce s-a întâmplat în ultimii doi ani:

“O mare parte din creșterea recentă a depozitelor a fost determinată de clienții noștri din toate segmentele care au obținut lichidități prin IPO-uri, oferte secundare, strângere de fonduri SPAC, investiții de venture capital, achiziții și alte activități de strângere de fonduri - care în 2021 și la începutul anului 2022 au fost la niveluri remarcabil de ridicate.”

Până aici nimic atât de problematic. Poate doar faptul că, în structura totală a acestor depozite, doar 15% intrau in schema de garantare FDIC, pragul de garantare fiind de 250.000 de dolari.

Iată câteva exemple de depozite ale companiilor din Tech la SVB:

- Circle: 3.3 miliarde dolari

- Roku: 487 milioane dolari

- BlockFi: 227 milioane dolari

- Roblox: 150 milioane dolari

- Ginkgo Bio: 74 milioane dolari

- IRhythm: 55 milioane dolari

- RocketLab: 38 milioane dolari

- SangamoTherapeutics: 34 milioane dolari

- LendingClub: 21 milioane dolari

- Payoneer: 20 milioane dolari

Așa cum spuneam anterior, SVB a fost practic inundată cu cash adunat de companiile din Tech în urma diverselor operațiuni de strângere de fonduri.

Pentru că SVB nu este o bancă obișnuită de retail, aceasta nu a reușit să plaseze banii din depozite doar în credite, ci preponderent în titluri de stat și portofolii de credite ipotecare (En. Mortgage Backed Securities).

Concret, doar 1/3 din active erau la 31 decembrie 2022 sub forma de credite. Adică aproximativ 74 miliarde dolari din total 211 miliarde dolari.

Investițiile în titluri de stat și MBS erau 120 miliarde dolari.

Probleme au început să apară în ambele componente ale bilanțului:

Pe partea de pasiv, companiile din Tech, pe măsură ce banii au devenit mai scumpi (majorările operate de Fed), au început să-și retragă banii din depozite pentru a-și derula operațiunile curente. Practic, acesta este și modelul unei companii din Tech: în primii ani “arde” bani, până penetrează piața și nu mai are nevoie de cash.

Pe partea de activ, instrumentele cu venit fix au început să se devalorizeze, tot ca urmare a creșterii dobânzilor

Spirala în care SVB a intrat nu este de ieri de azi. La 31 decembrie 2022 avea deja o pierdere nerealizată (contabilă) de aproximativ 18 miliarde dolari.

Deja de atunci SVB era cu un picior în prăpastia insolvenței. Capitalurile proprii (En. Equity) erau de 16 miliarde dolari.

Eroarea a constat în mai mulți factori.

În primul rând vorbim de structura bilanțieră, adică dezechilibrul dintre active și pasive. Așa cum scriam anterior, SVB a preferat să investească banii atrași de la companiile din Tech în obligațiuni cu maturitate din ce în ce mai lungă.

Practic, SVB s-a împrumutat (prin depozitele deponenților) pe termene scurte și a plasat banii pe termene foarte lungi.

Ce a urmat, cu ajutorul digitalizării, a fost că banca a pierdut 42 miliarde dolari din depozite într-o singură zi și a fost nevoită să vândă în pierdere obligațiuni pentru a onora plata depozitelor. Retragerea a fost atât de rapidă și datorită faptului că deponenții SVB fac parte din aceeași “turmă” de investitori și care sunt conectați prin diverse metode: grupuri de WhatsApp, Facebook, Twitter.

Și obligațiunile cu maturități lungi nu ar fi fost o problemă, dacă SVB și-ar fi asigurat portofoliul de obligațiuni și MBS împotriva riscului de dobândă. Asigurările se fac prin instrumente financiare derivate, dar acestea presupun un cost. În cazul SVB, managementul nu a dorit să suporte acest cost, asumându-și implicit riscul de dobândă.

Practic, pentru că obligațiunile, fie ele de stat sau corporatiste, sunt invers corelate cu dobânzile, portofoliul de obligațiuni al SVB s-a devalorizat în urma majorărilor de dobândă ale Fed.

Ce a urmat, cu ajutorul digitalizării, a fost că banca a pierdut 42 miliarde dolari din depozite într-o singură zi și a fost nevoită să vândă în pierdere obligațiuni pentru a onora plata depozitelor. Retragerea a fost atât de rapidă și pentru că deponenții SVB fac parte din aceeași “turmă” de investitori și care sunt conectați prin diverse metode: grupuri de WhatsApp, Facebook, Twitter.

Cu alte cuvinte, bine ați venit în era băncilor digitalizate, care prin câteva click-uri sau tap-uri pe telefon își pot pierde mare parte din depozite.

SVB a încercat să strângă bani pe bursă și acest lucru a prăbușit cotația cu 60%. 

SVB a devenit insolvabilă vinerea trecută și a fost preluată de FDIC, fondul american de garantare a depozitelor.

Ce urmează?

Rezerva Federală a anunțat luni că a lansat o analiză a supravegherii și reglementării Silicon Valley Bank, în urma imploziei bruște a acesteia.

Fed a precizat că revizuirea va fi condusă de Michael Barr, vicepreședintele pentru supraveghere al băncii centrale, iar rezultatele vor fi făcute publice până la 1 mai.

Revizuirea are loc la doar câteva zile după ce Silicon Valley Bank s-a prăbușit, ridicând întrebări cu privire la modul în care autoritățile de reglementare - inclusiv cele din cadrul Fed - nu au observat problemele de acolo.

Legat de banii creditorilor SVB, în primul rând, fiecare deponent, în limita pragului de 250.000 dolari își va primi banii înapoi.

Legat de banii neasigurați (ce depășește pragul de 250.000 dolari), FDIC va plăti deponenților neasigurați un dividend în avans în cursul acestei săptămâni. Deponenții neasigurați vor primi un certificat de lichidare judiciară pentru suma rămasă din fondurile lor neasigurate. Pe măsură ce FDIC vinde activele Silicon Valley Bank, este posibil ca în viitor să se facă plăți de dividende către deponenții neasigurați.

Totodată, pentru a liniști apele, președintele american Joe Biden a ținut un discurs luni prin care a asigurat clienții băncii că își vor primi banii înapoi, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice.

Morala prăbușirii SVB?

Nu este recomandată economisirea tuturor banilor în aceeași bancă. În România pragul asigurat este echivalentul a 100.000 de euro. Cine are sume mai mari de acest prag poate alege să economisească în mai multe bănci.

Mai multe despre SVB pe măsură ce ancheta continuă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Acelasi mecanism mafiot dar la nivel inalt american de cum se pot intampla falimente in stilul pur romanesc Iliscian de dupa anii 90 pana in prezent cu oameni din interior. ( baieti destepti ). Schema este simpla am mai spus-o in niste comentarii de ziare : oameni pusi politic sau de servicii in orice fel de pozitii cheie din interiorul firmei private banci etc. sau oricare ar fi organigramele lor....dupa atingerea obiectivului acela de faliment vine statul ca si salvator de forma in achitarea datoriei.... in prealabil cei raspunzatori interpusi parasind corabia...firma accepta nationalizarea activelor si actiunilor dupa caz.....statul o incadreaza din firma privata in firma de stat convenind-ui statutul de firma falimentara...."baietii destepti" revin la posturile de conducere pe salarii mai mult decat generoase dupa ce aceasta devine nationala de stat cu statut falimentar. " Baietii destepti" raman cu "tunurile" urmand a imparti prada financiara ca hienele. In statele corupte acestia sunt protejati de lege tocmai data de ei pentru astfel de practici de furt financiar. ( cazul Blue Air cazul Wizz Air cazul Tarom cazul industriilor pe carbune cazul combinatelor industriale firme mici si medii etc etc ) Ideea este simpla : unde este un porcoi mare de bani in special la firmele private cu capital strain acolo gasiti si marii delapidatori romani si nu numai. Acum referitor la postarile mele de pe aceasta platforma v-asi ruga sa-mi dispara mesajul cu " se va afisa in prealbil dupa consultarea unui moderator" de multe ori comentariile proprii ne fiind vizibile....nu spun ca este o forma de cenzura dar poate fi o modalitate ordinara si parsiva de a nu fi transpareti si corecti fata de libertatea de opinie si exprimare ! O zi buna !
    • Like 1
  • Morala, de fapt, este ca bancile nu trebuie sa foloseasca banii din conturile curente ca sa dea credite sau sa ii investeasca in instrumente mai putin lichide! Creditarea cu rezerva fractionara este o gresita, iar bancile sunt salvate doar pt ca exista o institutie de cumetrie special creata pentru ele, numita banca centrala!
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
sound-bars icon