Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Motorină versus benzină – cine va câștiga „războiul” carburanților pe burse în perioada următoare

motorina - pompa

Foto: Getty Images

Pe întreg parcursul anului trecut, în România, prețurile la pompă ale motorinei și benzinei au rămas relativ apropiate. Diferențe ușor mai ridicate au fost în vara anului 2021, deși ele s-au menținut în general sub 20 de bani pe litru.

O diferență ușor de observat a început să apară în primăvara acestui an, și, spre deosebire de perioadele anterioare, nu a atins rapid un platou, ci s-a adâncit în ultima parte a lunii martie și în aprilie. De la 47 de bani pe 31 martie, diferența a ajuns la 66 de bani pe 6 aprilie și 68 de bani pe 11 aprilie.

Astfel, deși benzina s-a ieftinit, urmând tendința petrolului pe bursele internaționale, motorina a atins noi maxime istorice.

Privind în urmă, pe date din ultimii 7 ani, abia între noiembrie 2018 și martie 2019 am mai avut diferențe semnificative, dar, în general, sub 50 de bani pe litru.

Situația nu este vizibilă doar în România, ci în mai toată regiunea.

În Polonia, conform monitorului european, benzina costă 1.42 EUR/litru, iar motorina era pe 4 aprilie mai scumpă: 19 eurocenți, față de 13 eurocenți în România și 12 eurocenți în Ungaria.

În Bulgaria, diferența era de doar 2 cenți, în timp ce, în Slovacia, motorina era mai ieftină cu 3 cenți, potrivit buletinului Comisiei Europene.

Piața carburanților diesel, utilizați în domenii variate precum transport rutier de mărfuri, construcții sau agricultură, este una globală, iar cererea crescută dintr-o regiune sau aprovizionarea limitată are efecte la mii de kilometri distanță.

Trendul cotațiilor de referință în Europa (ICE) a fost favorabil benzinei în primele luni, cu o recuperare ulterioară a motorinei.

În SUA, unde în trecut un galon de motorină a fost cu 30-40 de cenți mai scump, s-a ajuns la o diferență și de 1 dolar. Și aici benzina a predat ștafeta motorinei în special în luna martie, diferența accentuându-se ca urmare a unei ieftiniri mai pronunțate a benzinei relativ la motorină.

De la vârful din 11 martie, de 4,33 dolari/galon, benzina a ajuns la 4,11 dolari/galon potrivit AAA. Motorina este la 5,04 dolari/galon de la un vârf de 5,135 dolari/galon acum o lună.

Europa este exportatoare de benzină, dar importatoare de motorină, însă situația nu este omogenă, iar diferențele între țări și regiuni sunt mari.

Pe lângă petrol, care poate fi rafinat pentru a obține benzină sau motorină, Rusia exportă și direct motorină, aproximativ 20% din cererea continentului fiind acoperită din această direcție. Izbucnirea războiului a generat un șoc al ofertei, tocmai când cererea se afla într-un sezon de creștere.

În ultima perioadă, companiile petroliere au avut tendința de a se reorienta, chiar de la distanțe mult mai mari, apelând la surse precum Orientul Mijlociu, Asia sau SUA. 

Pe de altă parte, cererea pentru lucrări agricole sau logistică a crescut, pe fondul conflictului din Ucraina și al efectelor sale în piețele de mărfuri agricole.

Cererea de transport pentru echipamente grele a fost de asemenea în creștere, iar acesta se realizează în principal cu motorină, nu cu benzină.

Diferențialul este așteptat a rămâne ridicat sau chiar a se majora, chiar în perioada următoare, dacă nu asistăm la o temperare a ostilităților.

Motorina ar putea rămâne o perioadă sensibil mai scumpă decât benzina, cu toate că ar fi unele speranțe de temperare spre vară.

O auto-reglare parțială ar putea veni pe termen mediu de la încetinirea aprovizionării. Cu inflație în creștere și o abordare mai prudentă a consumatorilor, și în urma blocajelor din China adăugate peste împotmolirea logistică anterioară, restricțiile impuse de China pentru a menține controlul asupra numărului de infectări ar putea avea efecte în serie.

Lanțurile logistice erau deja sub presiune, și a comanda în Europa o bicicletă din China poate costa până la 2/3 din valoarea sa pentru transport poate îndepărta o parte din cerere.

Operatorul maritim Maersk a vorbit de o ”acumulare de întârzieri”, iar o analiză Oxford Economics arată că dificultățile de aprovizionare sunt la un nou maxim. 

Speranțe pentru șoferi vin și dinspre evoluțiile petrolului pe piețele internaționale. De la peste 131 dolari/baril, petrolul Brent este acum în jur de 100 dolari/baril.

Eliberarea a 120 de milioane de barili din rezervele SUA și ale altor state anunțate de IEA, închiderea unor orașe în China și creșterile de dobândă anunțate de băncile centrale, inclusiv din SUA au stopat deocamdată ascensiunea petrolului.

Pentru o vreme, o ușoară tendință de ieftinire a benzinei ar putea să continue, deși în privința motorinei, trendul nu este clar, chiar dacă petrolul nu s-ar scumpi.

Pentru estimarea trendului din lunile următoare, direcția conflictului din Ucraina este, însă, de importanță majoră.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon