Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Nici în Danemarca - unde sunt la o universitate de top din Europa pentru business - nu am văzut o așa dăruire și implicare a tinerilor într-un proiect, așa cum am văzut la Câmpina

tineri - conferinta

Următoarele rânduri nu sunt publicitate ieftină, ci dovada că dacă se vrea se poate, iar tinerii chiar își doresc să fie implicați în activități locale extracurriculare, dar au nevoie și de încurajare. Acum câteva săptămâni, orașul Câmpina a fost gazda primei ediții a Conferinței educaționale "Peace Jam" în România, un eveniment desfășurat la Casa de Cultură "Geo Bogza".

Proiectul "Peace Jam" a fost inițiat de un grup de tineri din Câmpina, care au obținut finanțare europeană prin intermediul Corpului European de Solidaritate pentru organizarea acestei conferințe. Conferința a avut loc pe parcursul a două zile și a reunit 61 de participanți, elevi de la școlile și liceele din Câmpina, 23 de voluntari, 13 mentori (foști elevi din Câmpina, acum studenți la universități din străinătate) și 10 vorbitori, inclusiv voluntari din Danemarca și Marea Britanie.

Conferința a acoperit o varietate de subiecte, printre care "Povestea Peace Jam", "Pregătit în situații de risc", "Bullying", "Terapie prin râs" și altele. Primarul a fost prezent la deschidere, iar în prima seară a fost oferit un spectacol cu o reprezentație a trupei de la "Atelierul actorului" și un recital al formației "Apollo 22", ambele din Câmpina.

Cum am amintit și la început, rândurile acestea nu sunt publicitate, ci un apel, cum tot am obiceiul, spre a-i încuraja pe tineri să facă astfel de activități și să fie implicați. Acest exemplu mic din Câmpina este dovada clară că unde se vrea se poate, iar tinerii o să fie implicați. Am fost și eu acolo, am venit din Danemarca pe banii mei și am cerut un loc de cazare și niște zacuscă, tare mi-e dor tot timpul de gustul ei.

Am rămas impresionat! Iar acum nu o să vin să enumăr toate lucrurile mici care s-au întâmplat și vai, nu s-ar fi întâmplat în niciun alt loc din țară. Nu. Dar ceva ce-am observat și m-a bucurat nu pot să nu laud. Am avut mâncare în fiecare zi pentru toți participanții, oamenii prezenți care le-au vorbit copiilor și-au luat din timpul lor pentru a fi acolo și a petrece timp cu aceștia. Invitați din alte țări la fel, și-au luat din timpul lor pentru a face asta posibil, iar acolo unde administrația locală se implică, proiectele apar. Programul a fost organizat de tineri pentru tineri, ei au avut ideile, au găsit partenerii și vorbitorii, iar așa s-au organizat. Nici eu și niciun alt profesor nu a fost acolo cu „boata pe ei”, ci acești copii s-au implicat și au dat din timpul lor să fie acolo împreună să creeze ceva frumos.

Deși Conferința "Peace Jam" a avut un impact pozitiv asupra participanților și comunității, există și persoane care se întreabă dacă acest tip de eveniment poate avea un efect pe termen lung asupra tinerilor. Unii ar putea critica faptul că, deși sunt abordate teme importante precum bullying-ul și pregătirea pentru situații de risc, o conferință de două zile ar putea să nu ofere suficient timp pentru aprofundarea acestor subiecte și pentru a facilita o schimbare reală și durabilă în comportamentul și atitudinea tinerilor. Eu pot spune asta, nici în Danemarca - și sunt la o universitate chiar de top din Europa pentru Business - nu am văzut o așa dăruire, dar și implicare sănătoasă într-un proiect, mai ales la vârsta pe care o aveau tinerii, majoritatea liceeni.

Evenimentul a creat oportunități de colaborare între participanți, mentori și vorbitori, ceea ce va duce la formarea unor relații și parteneriate pe termen lung. Acest lucru, în combinație cu entuziasmul și energia pe care tinerii au demonstrat-o pe parcursul conferinței, oferă speranța că impactul „Peace Jam" va continua să se resimtă și după încheierea evenimentului și va inspira participanții să devină agenți de schimbare în comunitățile lor.

Întrebarea pe care doresc să o pun e următoarea: dăm noi tinerilor aceștia dornici de a face ceva, a „se juca” ar spune alții, forumul, încurajările și resursele necesare pentru aceasta? Au nevoie de ajutor și chiar de idei de la noi cei care poate știm puțin mai multe, unii dintre ei în alte locuri din țară nici nu știu că pot face așa ceva, sunt sigur de asta. Hai să dăm idei acolo unde e nevoie de asta și să ne și implicăm fiecare acolo unde e nevoie.

Vedem toți în ce stare se află sistemul nostru de educație și nu pot să nu observ valoarea educației non-formale în viața tinerilor din țară. Foarte probabil nu e răspunsul total la problemele din sistem, dar sunt sigur că o parte dintre probleme pot fi adresate dacă le dăm tinerilor forumul, resursele și încurajările necesare pentru a face ceva ei singuri, pentru că și singuri pot, doar că trebuie să le mai reamintim noi că se poate.

Las o poză care arată nevoia, dar și oportunitatea. În fiecare orășel și poate chiar sat din România există fie o casă de cultură, fie un cămin cultural sau poate chiar o simplă sală de clasă în care simpli elevi și tineri așteaptă idei noi, curaj, încurajări și poate și un pachet cu ceva ciocolată mai specială de peste hotare sau doar „de la oraș”! Un loc ca în poza de mai jos:


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon străzi in Bucuresti - iarnă 2026

„Poliția rutieră e ca și cum nu ar exista în România, nu are cine să aplice legile. E un fel de Mad Max pe străzi, sub blânda oblăduire a autorităților. Deficitul de infrastructură este și el important, însă vine pe planul 2.” (Circulație în condiții de iarnă în București, ianuarie 2026/ Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult

Contribuabili la coadă la impozite

Hotărât lucru, impozitele locale pe proprietăți imobiliare și autoturisme e subiectul care-i preocupă cel mai mult pe cetățenii români, în primele săptămâni din 2025. (Foto: Alex Nicodim/ Inquam Photos)

Citește mai mult