Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Nici în Danemarca - unde sunt la o universitate de top din Europa pentru business - nu am văzut o așa dăruire și implicare a tinerilor într-un proiect, așa cum am văzut la Câmpina

tineri - conferinta

Următoarele rânduri nu sunt publicitate ieftină, ci dovada că dacă se vrea se poate, iar tinerii chiar își doresc să fie implicați în activități locale extracurriculare, dar au nevoie și de încurajare. Acum câteva săptămâni, orașul Câmpina a fost gazda primei ediții a Conferinței educaționale "Peace Jam" în România, un eveniment desfășurat la Casa de Cultură "Geo Bogza".

Proiectul "Peace Jam" a fost inițiat de un grup de tineri din Câmpina, care au obținut finanțare europeană prin intermediul Corpului European de Solidaritate pentru organizarea acestei conferințe. Conferința a avut loc pe parcursul a două zile și a reunit 61 de participanți, elevi de la școlile și liceele din Câmpina, 23 de voluntari, 13 mentori (foști elevi din Câmpina, acum studenți la universități din străinătate) și 10 vorbitori, inclusiv voluntari din Danemarca și Marea Britanie.

Conferința a acoperit o varietate de subiecte, printre care "Povestea Peace Jam", "Pregătit în situații de risc", "Bullying", "Terapie prin râs" și altele. Primarul a fost prezent la deschidere, iar în prima seară a fost oferit un spectacol cu o reprezentație a trupei de la "Atelierul actorului" și un recital al formației "Apollo 22", ambele din Câmpina.

Cum am amintit și la început, rândurile acestea nu sunt publicitate, ci un apel, cum tot am obiceiul, spre a-i încuraja pe tineri să facă astfel de activități și să fie implicați. Acest exemplu mic din Câmpina este dovada clară că unde se vrea se poate, iar tinerii o să fie implicați. Am fost și eu acolo, am venit din Danemarca pe banii mei și am cerut un loc de cazare și niște zacuscă, tare mi-e dor tot timpul de gustul ei.

Am rămas impresionat! Iar acum nu o să vin să enumăr toate lucrurile mici care s-au întâmplat și vai, nu s-ar fi întâmplat în niciun alt loc din țară. Nu. Dar ceva ce-am observat și m-a bucurat nu pot să nu laud. Am avut mâncare în fiecare zi pentru toți participanții, oamenii prezenți care le-au vorbit copiilor și-au luat din timpul lor pentru a fi acolo și a petrece timp cu aceștia. Invitați din alte țări la fel, și-au luat din timpul lor pentru a face asta posibil, iar acolo unde administrația locală se implică, proiectele apar. Programul a fost organizat de tineri pentru tineri, ei au avut ideile, au găsit partenerii și vorbitorii, iar așa s-au organizat. Nici eu și niciun alt profesor nu a fost acolo cu „boata pe ei”, ci acești copii s-au implicat și au dat din timpul lor să fie acolo împreună să creeze ceva frumos.

Deși Conferința "Peace Jam" a avut un impact pozitiv asupra participanților și comunității, există și persoane care se întreabă dacă acest tip de eveniment poate avea un efect pe termen lung asupra tinerilor. Unii ar putea critica faptul că, deși sunt abordate teme importante precum bullying-ul și pregătirea pentru situații de risc, o conferință de două zile ar putea să nu ofere suficient timp pentru aprofundarea acestor subiecte și pentru a facilita o schimbare reală și durabilă în comportamentul și atitudinea tinerilor. Eu pot spune asta, nici în Danemarca - și sunt la o universitate chiar de top din Europa pentru Business - nu am văzut o așa dăruire, dar și implicare sănătoasă într-un proiect, mai ales la vârsta pe care o aveau tinerii, majoritatea liceeni.

Evenimentul a creat oportunități de colaborare între participanți, mentori și vorbitori, ceea ce va duce la formarea unor relații și parteneriate pe termen lung. Acest lucru, în combinație cu entuziasmul și energia pe care tinerii au demonstrat-o pe parcursul conferinței, oferă speranța că impactul „Peace Jam" va continua să se resimtă și după încheierea evenimentului și va inspira participanții să devină agenți de schimbare în comunitățile lor.

Întrebarea pe care doresc să o pun e următoarea: dăm noi tinerilor aceștia dornici de a face ceva, a „se juca” ar spune alții, forumul, încurajările și resursele necesare pentru aceasta? Au nevoie de ajutor și chiar de idei de la noi cei care poate știm puțin mai multe, unii dintre ei în alte locuri din țară nici nu știu că pot face așa ceva, sunt sigur de asta. Hai să dăm idei acolo unde e nevoie de asta și să ne și implicăm fiecare acolo unde e nevoie.

Vedem toți în ce stare se află sistemul nostru de educație și nu pot să nu observ valoarea educației non-formale în viața tinerilor din țară. Foarte probabil nu e răspunsul total la problemele din sistem, dar sunt sigur că o parte dintre probleme pot fi adresate dacă le dăm tinerilor forumul, resursele și încurajările necesare pentru a face ceva ei singuri, pentru că și singuri pot, doar că trebuie să le mai reamintim noi că se poate.

Las o poză care arată nevoia, dar și oportunitatea. În fiecare orășel și poate chiar sat din România există fie o casă de cultură, fie un cămin cultural sau poate chiar o simplă sală de clasă în care simpli elevi și tineri așteaptă idei noi, curaj, încurajări și poate și un pachet cu ceva ciocolată mai specială de peste hotare sau doar „de la oraș”! Un loc ca în poza de mai jos:


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult