Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Noi suntem „bunicii” manipulaților de pe TikTok. Amintiri din copilăria democrației românești, când mințeau poporul cu televizorul

Ați mințit poporul cu televizorul

Foto: Profimedia Images

În 1990, brusc, am dat de program nonstop la televiziune. După niște ani cu program de două ore, cu o singură voce, ne-am trezit cu multe ore de emisie. Fascinant, spuneam atunci, electrizant pentru români. Prin iunie acel an, vreo două săptămâni, am fost la un curs în București. Cunoșteam prea puțin capitala și îmi plăcea să mă plimb prin centru. Era vremea „Pieței Universității”, a protestelor împotriva comunismului, împotriva „vopsirii” Partidului Comunist cu alt nume.

În fața Teatrului Național, corturi ale manifestanților, în majoritate tineri din toată țara. Ordine, curățenie, disciplină, totul, civilizat. Seara, la televizor, aflam că acolo, la Teatrul Național, era o mizerie totală, tone de gunoaie, focar de infecție. Nu pricepeam, încă, mecanismul dezinformării, așa că eram foarte mirat, cum de n-am văzut asta? O zi, două, trei... și am început să văd cu ochiul drept, vorba unui cunoscut banc.

Zona era filmată de la distanță, de pe Ministerul Agriculturii, apoi se mixau imagini de la tomberoanele de prin cartiere. Totul părea credibil văzut de la Baia Mare, Alexandria ori Iași. Cetățeanul, scandalizat de golanii care făceau mizerie în Bucureștiul democrației noastre originale, s-a echipat cu bâte și a pornit spre capitală, să planteze panseluțe. Sigur, pe drumul binefacerii, au bătut tot ce părea intelectual, cu bonusuri pentru cei ce aveau barbă ori ochelari.

Mai mult, aceeași televiziune ne arata cum paznicii democrației au găsit mașini de făcut bani la noile partide. Niște prăpădite copiatoare ori imprimante amenințau noua orânduire, asta se vedea în țară. Eram tineri în a pricepe mecanismele dezinformării și puneam botu’, ca o națiune antrenată în disciplină. Din alt unghi privind, ne doream să votăm, să ne alegem conducătorii. 

Ceea ce vrem și acum. Doar că, în anii ăștia, între cei mulți și cei puțini s-a creat o mare falie. A lipsei de încredere, de jos în sus și a lipsei de interes și empatie, de sus în jos. Aparent, greu de reparat. Orgolii, interese și neînțelegere fac să ni se propună multe nume, cu ori fără șanse.

Divizarea naște monștri.

Cum ar fi ca partidele pro-europene și democratice să-și adune toate orgoliile, interesele și capacitățile de întelegere într-o cameră, nu în mini-întâlniri, ci până iese fumul alb, iar partea națiunii care vrea o democrație mai puțin originală și mai mult reală, să audă: „habemus candidatum!”?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mg check icon
    ..teamă-mi-e că fumul ăla alb se va înnegri în scurt timp..
    Și iar ne trezim cu fumul mov de la CCR..
    Asta până ne vine mintea la cap și scăpăm de fumuri..
    • Like 0
  • Dumitru check icon
    Sunt unul dintre bunicii despre care faceți vorbire,subscriu în totalitate și doresc ca acea cameră să fie "unicamerală" în care să intre doar 300 de membri;un sincer like.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult