Foto: Profimedia Images
Poate că Forumul Economic Mondial sau Davos nu spun multe celor mai mulți dintre noi. Sau poate unii se gândesc „Cu ce mă afectează pe mine forumul acesta? Eu am facturi de plătit”.
Într-o manieră simplistă, desigur, ce se discută în cadrul Conferinței anuale de la Davos nu are efect imediat în viețile noastre.
Pe de altă parte, la un nivel holistic, pe termen mediu și lung, ce se discută acolo se cam întâmplă. Și efectele ajung să fie resimțite din plin. Nu întâmplător vorbitorii din panel-uri sunt șefi de state, șefi ai marilor corporații sau șefi de organizații supra-statale, ca de exemplu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional etc.
Ce îmi propun în acest articol este să evoc câteva teme majore surprinse în urma vizionării atente a unei serii de panel-uri de la conferința de anul acesta. Recunosc, am optat pentru cele mai apropiate de domeniul macroeconomic, economic și financiar.
Totodată, îmi propun și să traduc în niște concluzii sau în elemente de impact în viețile noastre ceea ce s-a discutat acolo.
1. Deschid seria de teme cu cea a schimbărilor climatice, practic a efectelor din ce în ce mai pregnante ale climei asupra omenirii. În multe discuții acest topic a fost omniprezent.
Este motivul pentru care Comisia Europeană propune ținte extrem de ambițioase pentru reducerea (la zero) a amprentei nete de carbon, până în 2050, respectiv stimularea energiei verzi la nivel european.
Schimbările climatice vor expune oamenii la mult mai multe riscuri (asigurabile sau nu) și de aceea asigurările vor căpăta importanță crescută.
În panelul asigurărilor a fost evocat conceptul de asigurare forțată pentru anumite evenimente, de exemplu în agricultură, pentru a face primele de asigurare mai mici pentru cei asigurați; similar cu Pilonul 2 de pensii private.
2. Ca temă derivată din cea a preocupării climatice, avem tema energiei regenerabile sau verzi.
Drept dovadă, în discursul său, Ursula Von Der Leyen a evocat un amplu program investițional în sfera energiei curate: Green Deal Investment Plan cu 4 piloni: cadru de reglementare, creșterea finanțărilor pe domeniul energiei verzi, dezvoltarea de specializare a muncii pe acest domeniu și facilitarea tranzacțiilor energetice verzi.
Alte câteva idei din același discurs:
- Piața de produse manufacturate în domeniul energiei curate va fi de 650 mld anual conform Agenției Internaționale a Energiei până în 2030;
- Tehnologia de energie curată este domeniul cel mai dinamic din Europa.
SUA nu sunt mai prejos - și acolo se discută implementarea de subvenții masive pentru energia verde.
„Dacă există o concurență pentru a accelera adopția regenerabilelor, pentru supremația în tehnologia de stocare și transmisie, acesta este o concurență extrem de sănătoasă” afirma Larry Summers, economist american de prestigiu, în cadrul unui alt panel.
„Împreună cu președintele Macron ne dorim să investim mai mult în hidrogen, semiconductori, panouri solare, în energie nucleară, energie regenerabilă.
Vrem să ajungem să ne producem propriile chip-uri, să creștem ponderea producției europene de semiconductori de la 9% la 20%”, afirma în același panel Ministrul de Finanțe din Franța, Bruno Le Maire.
Așadar, domeniul energiei verzi este unul foarte dinamic cu efecte și pentru investitori.
Bateriile, rețelele electrice și chip-urile sunt zone de mare interes pentru investiții.
3. O altă temă omniprezentă este cea a inflației persistente la nivel global.
Veștile par a fi bune, în sensul în care băncile centrale par a fi în sfârșit în control al lungului fenomen inflaționist, așteptările fiind ca inflația să înceapă să scadă.
Cu toate acestea, așteptările sunt ca dobânzile să continue să crească pentru perioada următoare pentru a nu se risca o reaprindere a inflației.
„Băncile centrale nu ar trebui să abandoneze lupta cu inflația prematur pentru a nu-i permite acesteia din urmă să crească iar, punând presiune pe veniturile reale ale populației”, afirma același Larry Summers.
Practic, piețele financiare din SUA au inclus in preț (adică prețurile acțiunilor țin cont de) încă 75-100 puncte de bază de majorare a dobânzii Fed;
Riscul inflaționist vine acum însă dinspre China, care și-a redeschis granițele.
4. Și aici deschid a patra temă relevantă: China
Redeschiderea Chinei ar putea însemna cerere ridicată de petrol și gaz, implicit menținerea prețurilor la niveluri elevate, implicit presiune pe inflație.
În plus, mai sunt și cetățenii chinezi care au acumulat economii și care vor să călătorească din nou. Din nou presiune pe cerere de bunuri și servicii adică presiune pe inflație.
Concluzia ar fi că lupta cu inflația nu este câștigată încă, în ciuda optimismului general, optimism care s-a resimțit și la București.
5. O temă care m-a preocupat personal este cea a investițiilor.
Aici îmi permit redau câteva fraze cheie, culese din panelurile de profil:
- Anul 2023 va fi unul destul de volatil în piețele de acțiuni;
- Vor redeveni interesante obligațiunile, inclusiv cele de stat;
- Chintesența investițiilor trebuie să conțină, în opinia paneliștilor de la Davos, alimente și apă; evident, investițional vorbind;
- Când vine vorba de investiții în piețe emergente, creșterea economică nu se traduce neapărat cu creșterea profiturilor sau a profiturilor per acțiune;
„În 2023 urmărim atent mărfurile (commodities) și imobiliarele”, afirma reprezentanta unui administrator de fond de pensii din SUA;
Crypto trebuie și va fi reglementat, afirma șeful Băncii Centrale a Franței François Villeroy de Galhau.
Sistemele bancare sunt solide acum, spre deosebire de marea criza financiară din 2008-2009.
6. Tema riscurilor anticipate de vorbitorii de la Davos, la fel, și aici îmi permit o înșiruire de idei culese de la aceștia.
Riscuri în viziunea lui Larry Summers: revenirea inflației ridicate, mutații ale Covid, risc geopolitic în Asia și Orientul Mijlociu, hiper-populismul politic.
Riscuri în viziunea lui Christine Lagarde, șefa BCE: politicile fiscale să nu anuleze efectul celor monetare (de ex. decizii populiste), schimbările climatice și nivelul de sărăcie globală, solidaritatea dintre SUA, Europa și țări precum Japonia să nu fie afectată de politici naționale.
Riscuri în opinia lui Bruno Le Maire: războiul din Ucraina, în special prelungirea acestuia și efectele sale atât umane cât și economice (influența asupra prețurilor la anumite mărfuri și la energie).
Alte riscuri evocate prin consens:
Îndatorarea statelor este un subiect de risc sistemic în piețele financiare;
Îndatorarea globală este la un nivel îngrijorător;
Există riscul ca în unele zone, în 2023 să avem recesiune: SUA, Europa și UK; Curba titlurilor de stat inversată din SUA prevestește o recesiune.
Disclaimer al autorului: opiniile sunt personale sau citate din surse publice și nu reprezintă sfaturi de investire/ dezinvestire sau reclamă pentru un anumit produs financiar, serviciu financiar sau companie financiară.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.