Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Unul dintre cele mai plăcute vicii ale omului este, mai nou, o dovadă de sănătate mentală: despre beneficiile lenei

Relaxare

Foto: Guliver/Getty Images

Mai avem oare voie să ne fie lene, să ne trăim lenea? Mai este legitim sau acceptabil social să fii din când în când leneș? În DEX lenea este descrisă ca o predispoziție pentru starea de inactivitate, caracterizată prin lipsa plăcerii, a dorinței sau a voinței de a munci, refuzul de a face un efort fizic sau psihic etc. Proverbele românești despre lene vorbesc toate despre neajunsurile unei astfel de trăsături de caracter: duce la sărăcie, la cerșetorie, cu un om leneș nu poți face casă etc. Știe toată lumea fabula greierului și furnicii, iar Păcală a fost dus la spânzurătoare pentru cât era de leneș și pentru că ar fi putut corupe și pe alții cu năravul acesta al său. 

Religiile sunt și ele de părere că lenea e un păcat de moarte, iar etica protestantă, bază morală pentru începuturile modelului economic capitalist, ridică munca la rangul de practică izbăvitoare care ne poate cumpăra biletul către rai: o muncă austeră și asiduă, cu scop moral ascetic, nu cu scopul huzurului frivol în lumea aceasta. Comunismul a asociat lenea burgheziei și a făcut-o dușman de clasă. Toată lumea trebuie să muncească, iar munca intelectuală nu e muncă adevărată, ci sfidare și pretenție de superioritate. Contează sudoarea frunții și egalitatea.

Fără doar și poate lenea ca o lipsă a voinței sau dorinței de a depune orice fel de efort spre orice direcție, lenea ca stare de infantilizare și dependență de ceilalți, lenea cronicizată ca lipsă a energiei vitale și a dorinței de a trăi pe propriile picioare este o problemă caracterială și psihologică. Dar nu toate experiențele de stări de lene sunt la fel. A trăi din când în când momente de retragere și de inactivitate, a simți nevoia de a sta, de a nu face nimic, de a te relaxa, de a lua o pauză de la tot și toate este normal și sănătos.

Iarna este un anotimp al retragerii în propria matcă, al hibernării și al conservării de resurse, un timp în care ne putem angaja în autocontemplare, funcționând la ralanti în exterior dar dându-ne timp pentru interior. 

Adesea răcelile sau bolile vin ca un mesaj din partea minții și a corpului care ne spune că e momentul să o luăm mai ușor, ca un avertisment, un semnal de alarmă care ne forțează să ne oprim și să ne îngrijim mai mult, să ne dăm voie să trăim retragerea necesară regenerării.

Când ne surprindem în aceste momente e util să reflectăm la starea noastră de dinainte de a ne îmbolnăvi și să învățăm din asemenea experiențe să ne permitem pauze fără a fi nevoie să ne îmbolnăvi. Siesta, un obicei mediteranean, dar și balcanic, e o altă formă de a trăi lenea câte puțin în fiecare zi: o mică fereastră de revigorare și de contemplare, la jumătatea zilei, în care te poți odihni, poți evalua prima jumătate a zilei și te poți pregăti pentru a doua, un moment în care să lași mintea liberă să reflecteze sau să creeze, un timp în care mintea și corpul își încarcă bateriile și se reconectează în armonie. 

Avantajul cel mai mare al lenei periodice mi se pare acela că poate aduce seninătate, prin capacitatea sa de a ne deconecta atenția de la furnicarul cotidian, pentru a putea da proporția cuvenită lucrurilor din viața noastră: dorințe, planuri, împliniri sau dezamăgiri, speranțe.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu e o noutate. Lumea toată care încă nu a citit-o ar trebui să citească lucrarea din anul 1880, dar de maximă actualitate, "Dreptul la lene" de Paul Lafargue.
    • Like 0
  • fc check icon
    lenea este un semnal al întregului corp-minte. este un început de depresie, este o primă reacție a sinelui, o fugă. lenea este reducere a vitezei de pilotare a vieții, a propriei vieți, pentru că nu mai putem. releul stării de bine, al Binelui, dă afară și ne spune clar când suntem atacați. actuala orânduire socială este strâmbă și e imposibil să eviți agresiunea ei asupra eului individului. pot doar reclusivii, asceții, ”stâlpnicii”, călugării. practic, lene nu poate exista în peisajul uman normal. ce auzim că e lene e mai degrabă o așteptare a sufletului rămas undeva-n urmă, pierdut pe drumul spre nimic. un tribut plătit vremilor nebune și exploatatoare foarte. săracii nu-și permit luxul lenii. bogații au inventat ”anul sabatic”, artiștii și l-au putut cere ca drept, realizând că doar starea de bine poate susține actul creator de frumos. top-modelele ori foto-modelele cu atât mai mult! :-) strict aplicat, tehnic de-a dreptul, dogma și logica lui 8-8-8 e crimă curată astăzi. ființa umană nu (mai) poate ține pasul cu acest inutil barem. azi, în acest moment al evoluției omenirii, trebuie schimbată și-ncă-n favoarea individului, pentru că omul e important, nu profitul, nu stăpânii omului. e păcat că va dura mult timp dar trebuie știut că fix acolo se va ajunge: omul nu trebuie să muncească ”opt ore”. e prea mult și nu-i mai ajunge pentru sine. și e inutil. pentru că odată cu evoluția tehnologică apare și dispariția unor (multor) meserii ori locuri de muncă. și aici apare adversarul: sistemul îi vrea totuși, pe sclavi, pe cei mulți (prostimea), ocupați. omul trebuie să se chinuie cu ceva spre-a nu avea timp să gândească. să rămână prost, să rămân-o vită de povară, nu un spirit care poate face alegeri în baza unor criterii și principii. sănătatea publică va produce dovezile statistice la vreme potrivită: 4 ore de muncă reale sunt prea-destul. asta când organizarea socială, social=economică, social-administrativă, vor fi gândite de oameni morali, iubitori de oameni, de ordine și frumos. veritabili ergonomi sociali. și să nu uităm că așa cum savurăm lenea (dolce far niente) tot așa gustăm și-ncă lacom munca cu pasiune, din pasiune. negustorul prost strică marfa, botează calitatea (abjecția numită obsolescence), timp în care negustorul bun face și livrează un bun care durează garantat ”100 de ani”. doar pare suicidar ...dar asta deschide, nu închide. deschide calea spre treapta superioară, inaccesibilă prin jmecherie ori corupție.
    • Like 3
    • @ fc
      Stimate/a fc , mi-a placut și am apreciat comentariul dvs. O singura rugaminte aș avea ; respectați totuși ortografia ( aia care zice ca fraza se incepe cu litera mare) , ca semn de respect pentru cititor : așa am fost invațați sa citim și marturisesc ca eu am fost pe alocuri derutat de inceputul frazei cu litera mica.
      • Like 0


Îți recomandăm

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult
Text: Suzana Gras/ Voce: Alex Livadaru
sound-bars icon