Foto: Răzvan Costache/ Facebook
Va durea. Pentru că realitatea este cinică și dureroasă. Am tot primit întrebări și, de asemenea, am remarcat prin spațiul public întrebarea pregnantă „Cine ne va da înapoi cei doi ani și jumătate?”. Aș dori să împachetez răspunsul frumos, dar nu există fundă suficient de elegantă pentru așa ceva… Răspunsul scurt și tranșant este nimeni. Nimeni nu ne va înapoia cei doi ani și jumătate.
Acum două luni, s-a sinucis un prieten. Cu o săptămână înainte, ieșisem cu el în oraș și remarcasem că ceva nu este în regulă cu el. Deși am avut o tentativă de a-l ajuta, printr-un context nefericit, n-am mai apucat să-i fiu alături… Întotdeauna va rămâne întrebarea dacă ar fi schimbat cu ceva, dacă aș fi reușit să parcurs și acea „extra mile”? Nu vom ști niciodată răspunsul. Dar… mă uitam la prietenii mei care îl cunoșteau și cu toții aveau unele remușcări. Ceea ce era aberant. Niciunul dintre ei nu avea de ce să se învinovățească și, totuși, durerea era acolo. În astfel de situații nu ai ce face, decât să mergi mai departe. Întotdeauna va rămîne o cicatrice în sufletele noastre.
… Doi ani și jumătate. Întotdeauna va rămâne o cicatrice în sufletele tutoror celor care i-am ținut piept lui Dragnea, în sufletele celor care am fost gazați și bătuți de jandarmeria lui Carmen Dan, în sufletele celor care am ieșit la -16 grade, în plină iarnă, în Piața Victoriei, în sufletele celor care am construit o reală societatea civilă în România. Întotdeauna ne va rămâne cicatricea!
A muri este ușor - îi spuneam cândva tatălui meu - dar a avea stamină, reziliență, a-ți suspenda viața, a ieși constant la proteste, a fi constant în rebeliune cu un sistem dictatorial (indiferent de cît de mult te hărțuiesc), apoi asta este infinit mai greu de dus și de suportat decît moartea!
Departe de mine gândul de a bagateliza sau de a fi nerespectuos cu victimele Revoluției sau Mineriadei (unde s-au produs crime împotriva umanității)! Consider, totuși, că efortul psihologic a fost mult mai mare în cazul celor ce i s-au opus lui Dragnea.
În 2006, Comisia Tismăneanu a condamnat comunismul în Parlamentul României. Totuși, comunismul încă trăia - nicicând nu a fost mai evident decât în perioada Dragnea. Mă încumet să spun că încă trăiește. Pe 26 mai 2019, comunismul a fost învins, dar încă trăiește! Și indiferent câte comisii îl vor mai denunța în Parlament, va mai trăi niște decenii bune în România.
Comunismul este o plagă, o molimă de proporții biblice, de care încă nu am scăpat. Și, ca pe orice plagă, trebuie să o ții în carantină până își dă duhul, fără a produce victime.
Toți oamenii de bună credință au mers la vot pe 26 mai și, dacă au putut, au votat. Fără excepție. Dar, vorba lui Sienkiewicz, hai să stăm strâmb și să judecăm drept. A votat doar jumătate din populația României. Cealaltă jumătate a rămas complice cu Dragnea, cu PSD-ul. În esență, sunt complici cu hoții și comuniștii.
NU! Nu se mai aplică relativizarea moralei, cu scuze de genul „toți sunt la fel”, „mă piș pe el de vot”, „sunt apolitic”, „votul meu nu contează”, „toți, o apă și un pământ”. După ce epuizezi toate argumentele, ajungi la concluzia că există bine, există rău! Niciodată în istoria postdecembristă, această delimitare/linie dintre Bine și Rău nu a fost mai clară, mai vizibilă pentru toată societatea: Dragnea și comuniștii, pe axa Răului, oricine altcineva care nu era cu ei, de axa Binelui. Este atât de simplu. Și totuși, au ieșit la vot doar jumătate dintre cetățenii români… ceea ce îi face complici cu Dragnea pe ceilalți care au ales să nu o facă - probabil și dintr-un sindromului Stockholm.
Dintre cei care au votat la referendum, peste 12% au votat NU la cele două întrebări. Asta înseamnă că ei, în mod deschis, au declarat că sunt de acord cu corupția. Aproape 1 milion! de oameni au declarat asumat că sunt de acord cu corupția! Un mi-li-on! Halucinant! Mai departe, peste 1,4 miloane de oameni au votat la europarlamentare, dar au boicotat referendumul. Așadar, 2,4 milioane oameni sunt, în mod deschis, pro-corupție.
2,4 milioane de corupți reprezintă 13,14% din populația României. Adică, dacă aduni într-o cameră 10 români, unul dintre ei va fi hoț, ți-ar fura casa și mașina (și vrea să fie legal asta), iar altul are dubii dacă să-ți fure portofelul sau nu.
Succint, și analiza voturilor pe partide. PSD + Ponta = 29% - electoratul tradițional al PSD-ului. PSD + Ponta + ALDE + alții ≈ 45 % din cei care au votat. Adică aproape un sfert din populația României a votat pentru Dragnea.
Cineva trebuia să spună și acestor lucruri pe nume… O parte din populația României este, totuși, coruptă - diferă doar gradul. Și vedem asta în traiul de zi cu zi, pe stradă, interacționând cu ceilalți. De exemplu, fenomenul șpăgii nu a dispărut din spitale nici după ce salariile în acest sector au crescut semnificativ.
După cum spuneam, toți oamenii de bună credință (care au putut să voteze) au votat. Aplicând briciul lui Occam, după ce elimini evidența, ceea ce ne rămâne trebuie să fie adevărul, indiferent de cât de implauzibil pare. Iar adevărul este trist și cinic.
Avem datoria să reconstruim țara, ca după o molimă, ca după un dezastru natural! Indiferent de cicatricile pe care le-am acumulat în acești doi ani și jumătate, avem această datorie! Acesta ne este destinul!
Pînă la aceste alegeri, am scrâșnit din dinți și nu i-am criticat pe nici unii, pentru că nu era momentul. Dar acum este. Nu ai cum, tu, ca politician, când ai un electorat captiv în sărăcie, în proporție de aproape o treime, nu ai cum să-l ignori! USR și PLUS nu pot rămâne niște elite care trăiesc în bula lor. Elitismul defazat de popor înseamnă dezastru. Dacă Guvernul Cioloș a fost o dezamăgire, atunci asta s-a întâmplat pentru că a fost alienat de popor. De poporul acesla știrb și sărac, asistat și neinformat… cunoașteți stereotipul.
Am lucrat ca cercetător în matematică și am ajuns elita mondială în două domenii: informatică, respectiv matematică. Am lucrat în corporații. Seducția de a crede că fiecare român își permite o cafea la Starbucks e mare, dar departe de realitate. Nu o să ader la niciun partid care nu are un plan concret de a scoate din sărăcie treimea de români care trăiește la limita supraviețuirii.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Mulțumesc lui Dumnezeu că din întâmplare ți-am citit "dizertația" despre umanitate !
Greşesc oare ?
Însă până la ea, articolul suna ca un discurs a lui Dragnea: "cine nu votează ca mine (adică aproximativ trei sferturi dintre romani) este corupt, hot," dragnist", antiroman samd". Cu o asemenea abordare nici n-o sa educi nici n-o sa convingi pe nimeni vreodată.
Eu cred ca întâi trebuie sa ÎNȚELEGI de ce ce jumate n-au votat și un sfert a votat aiurea și sa te abții sa faci spume și a pune etichete, dacă vrei sa ai vreo șansă să-i educi sau să-i convingi sa ți se alăture.
Ma intreb daca lumea atat de angrenata in tavalugul societatii isi mai face timp sa viseze o lume in care poti discuta orice cu oricine fara frica visurilor celuilalt.Oamenii de astazi traiesc un sclavagism pur.Multinationalele nu au fost inventate de Dragnea , dar poti sa te duci oriunde in vest si o sa vezi ca lumea are aceleasi opinii despre multinationale ca cel mai aprig bolsevic...Totusi este prea mult vorba despre bani si cine ii are si intr-o societate comunista si intr-una capitalista. Nu-si mai pune nimeni intrebari de bun simt de genul: de ce trebuie sa platesc impozit , de ce daca trebuie sa-l platesc trebuie sa-l platesc in bani in conditiile in care Statul nu imi ofera automat conditii decente de a- obtine? Luati de bunaseama un agricultor amarat de la tara care face niste porumb pe bucatica lui si nu are unde sa il vanda la un pret bun, pietele fiind controlate de aceiasi intermediari de la revolutie incoace.El de ce nu isi poate plati impozitul cu produsul muncii lui, de ce trebuie sa imbogateasca un sistem menit sa imbogateasca pe unii de la varful piramidei?Asta e o intrebare pe care actualmente poti s-o pui in aproape orice tara din lume si nu vei primi nici un raspuns decent indiferent de sistemul politic adoptat in acel loc.
„Viaţa nu-mi mai oferă mare lucru. Am cunoscut totul, am văzut totul. Urăsc epoca asta. Îmi vine să vomit. Există fiinţe pe care le urăsc. Totul este greşit, totul este fals, totul este falsificat. Nu mai există respect, nu mai există cuvântul dat. Doar banii mai contează. Toată ziua auzim vorbindu-se doar despre crime. Ştiu că voi părăsi această lume fără regrete“
O zi bună!