Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

O problemă delicată a dus la apariția unui nou job: municipalitatea din San Francisco oferă salarii de până la 180.000 de dolari pe an pentru „o treabă murdară”

Homeless San Francisco

Foto: Guliver/Getty Images

Unul dintre cele mai frumoase orașe americane este San Francisco, în nordul Californiei.

Orașul a fost înființat în anul 1776 de misionarii catolici spanioli, care i-au dat numele unui sfânt din secolul XII, Francisc din Assisi, fondatorul Ordinului Franciscanilor. California s-a asociat uniunii statelor americane în anul 1848.

Orașul este un mare centru industrial, militar, financiar, turistic și de educație. Dar mai este și un campion al liberalismului extrem, care i-a contaminat pe edilii și politicienii contemporani.

În epoca modernă, San Francisco a fost unul dintre orașele americane cel mai grav afectate de fenomenul „oamenii străzii”. De altfel 23% din cetățenii americani fără locuință trăiesc în California și schimbă în multiple feluri viața californienilor.

La un ultim recensământ, oamenii străzii din San Francisco numără peste 7.500 de oameni și aproximativ două treimi din ei suferă de boli mintale. Dar mai mulți lucrători publici spun că numărul celor fără locuință din San Francisco este de cel puțin dublul cifrei oficiale.

Fenomenul oamenilor fără locuință a început în anii 1970-1980, în primul rând din cauza închiderii spitalelor pentru bolnavi mintali cronici și a crescut cu rapiditate când economia americană a mutat multe întreprinderi în alte țări, lăsând mulți americani fără serviciu.

S-au adăugat tinerii cu probleme de dependență chimică sau prostituție, delincvenții, imigranții clandestini care nu au reușit să găsească de lucru, indivizii care au pierdut legăturile de inserție socială și persoanele abandonate de familii.

În multe parcuri și pe străzile orașului San Francisco sunt instalate locuri de dormit, „orașe de corturi", care sunt fie corturi adevărate, fie adăposturi improvizate din ambalaje, saltele sau simple grămezi de haine.

Numai o parte dintre acești nefericiți pot fi primiți în numeroasele adăposturi, unde pot primi un sandviș și un pat de dormit pentru o noapte. Dar locurile în adăposturi sunt cu mult sub nivelul celor fără căpătâi.

Legat de oamenii care locuiesc permanent în stradă, a apărut o altă problemă: folosirea de către aceștia a străzilor drept closete publice. Dezastrul creat prin adunarea fecalelor pe străzi, la intrarea în case, pe treptele magazinelor și a instituțiilor, în stațiile de autobuz, în parcaje a dus la zeci de mii de apeluri ale populației, care au cerut ajutorul primăriei, poliției, ziarelor și politicienilor. De curând s-au raportat recorduri ca peste 16.000 de apeluri disperate într-o singură zi.

Noua criză a generat campanii de presă și măsuri de urgență, dintre care ultima este formarea de echipe pentru colectarea murdăriilor și spălarea locurilor publice, echipe care au fost imediat poreclite „patrulele rahaților” (poop patrols).

Forțați de faptul că pentru astfel de slujbe nu a fost ușor să se găsească amatori, statul California a crescut salariile și beneficiile celor care acceptat să facă treaba murdară până la nivele foarte înalte. Ziarele au raportat că un membru al „patrulei rahatului” este acum angajat cu un salariu anual de peste $ 180.000. 

Pe lângă alte efecte dezastruoase pentru oraș, populația fără locuință și poluarea pe care o face a străzilor este o problemă de sănătate publică.

În locurile de adăpost improvizat, printre gunoaiele adunate, sunt și zeci de mii de seringi folosite, cu potențial infectant ridicat pentru cele mai periculoase boli.

Opinia publică s-a schimbat mult față de oamenii străzii în ultimele decenii. Altădată numiți vagabonzi (de la cuvântul latin vagabundus), mulți dintre cei fără locuință sunt și incapabili sau neinteresați de muncă, practică furturile mărunte de tip găinărie, cerșesc, sunt înclinați la abuzul de alcool sau droguri și practică prostituția.

Societatea americană a introdus în 1930 legi noi împotriva vagabondajului, la cei care nu au o sursă de venit, nu au locuință și au stilul de viață descris mai sus.

California este unul dintre statele americane, cu cele mai multe legi împotriva vagabondajului, dar ele nu sunt puse în aplicare și tendința autorităților este să tolereze pe cei care sunt acum numiți homeless (fără casă), nu vagabonzi. Suntem doar în epoca corectitudinii politice.

Criza poluării cu fecale a orașului San Francisco arată cât de departe se poate ajunge prin nulificarea legislației de protecție a societății de către politicienii liberali.

În fața multor proteste, primăria a ales să cheltuiască mari sume de bani pentru a angaja curățitori, dar nu se adresează adevăratei rezolvări a problemei: reducerea masei de oameni ai străzii prin azile adecvate pentru cei bonavi mintali, reeducarea și integrarea în muncă a celor valizi și aplicarea fermă a legilor care pot să descurajeze fenomenul vagabondajului poluant.

Până atunci, cu toate eforturile curățitorilor, murdăria mirositoare va continua să se adune pe străzile unuia dintre cele mai frumoase orașe americane. Cu tot efortul de curând inventatelor patrule ale rahaților.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ca peste tot in lume se incearca eradicarea efectului si nu tratarea cauzei. Si asta este doar prima problema delicata din lista valabila pentru Frisco sau pentru restul umanitatii. O statistica britanica puncta risipa de alimente, respectiv 40% din hrana ajunge la gunoi. Un camion de resturi de plastic este deversat in oceane la fiecare minut. O mare problema in S.U.A si E.U este obezitatea in crestere. Si lista poate continua.
    Toate se leaga, lacomia, orientarea spre profit, lipsa de respect pentru mediu sau fiinta umana, ipocrizia, lipsa de educatie. Este profitabil sa tratezi boala si nu cauzele ei.
    • Like 0
  • Adăugați incă o problemă ,e oraşul cu cei mai puțini copii raportat la populație . Viitorul progresist sună bine.
    • Like 0
  • oare ar fi mai eficient sa angajeze pe post de curatatori fix din oamenii strazii? Job-uri part time pana re intra in obisnuinta trezit/prezentat la ora fixa la munca, terminat taskuri, eventual o cladire cu locuinte sociale (un fel de camin social) unde sa locuiasa - un program de reintegrare unde sa lucreze cei mai in masura sa faca diferenta.
    • Like 0
  • Marcu check icon
    Poate ar trebui ca oamenii strazii sa isi ceara si scuze celor mai norocosi ca suferinta lor ii incurca si strica peisajul orasului. Solutiile sugerate de a trata cauza (crearea de adaposturi, azile, cantine etc.) sunt perfect valide, dar nu reprezinta oare un interventionism al statului de model social(ist), prin care unii ar primi adapost si mancare pe gratis, iar altii ar plati pentru asta, adica fix ceea ce sustine si doctrina democarata / "liberala"? Probabil ca solutia mai simpla si mai pe gustul republicanilor ar fi sa ii punem pe toti oamenii strazii intr-un tarc pana se mananca intre ei, altfel va trebui sa platim ceva pentru ei si doar suntem in America, unde sa iti ajuti aproapele e aproape o crima, daca e facuta pe gratis...
    • Like 1
    • @ Marcu
      Cum zicea și George Carlin: luăm un stat dreptunghiular, îl împrejmuim cu garduri și ziduri, îl umplem de camere de filmat și ducem toți ”nedoriții” acolo. Aruncam acolo toate marfurile confiscate (droguri, arme etc.) și ce iese dăm la televizor. Numai din reclame și sponsorizări scăpăm de datoria de stat.
      Evident, o glumă absurdă, nu degeaba e Carlin regele stand-up-ului.
      • Like 0
    • @ Marcu
      Poate ca norocosii care platesc taxe ar trebui sa isi ceara scuze nenorocosilor.
      Cat despre interventia de tip socialist sau nesocialist a statului/autoritatilor, este sarcina lor, delegata de cetatenii care i-au votat. Pentru asta exista legi/ hotarari locale/ regulamente. Ca ii baga pe toti la puscarie si apoi ii triaza in functie de gradul de noroc in viata sau ca ii scaneaza cu scanerul de "NOROC" direct in strada e alta poveste. Pur si simplu legea e lege si se aplica la fel. In lipsa legilor locuitorii din Fresco ar trebui sa revina la practica linsajului sau a iesirii la claca saptamanala de curatat rahati.
      PS Republicanii probabil ar prefera sa le dea joburi si sa ii puna la munca si nu sa ii bage in tarc.
      • Like 1
  • Cristian check icon
    Probabil multora le place contrastul dintre bogatia orasului si mizeria strazii.
    • Like 0
  • California e exemplul cel mai clar ca socialismul/liberalismul de tip nou se bazeaza pe multa vorba, multe "principii", si pe extrem de putine (chiar deloc) fapte. Cel mai "socialist" si cu cel mai mare PIB din SUA este si statul cu cele mai mari inechitati sociale. Politicile "sociale" sunt doar vorbe, ce consuma o gramada de bani, si nu produc niciun rezultat concret. Iar legat de San Francisco, un motiv pentru numarul mare de oameni ai strazii e simplu: pretul imobiliarelor e la un nivel astronomic, iar daca ai cazut un pic (ti se reduce salariul, esti concediat sau nu mai poti lucra datorita starii de sanatate) nu iti mai poti permite o locuinta (sa platesti rata sau chiria); nu ai nicio marja de eroare legat de venituri.
    • Like 3
    • @ Alexandru Amaricai
      În primele propoziții, criticați "liberalismul / socialismul" de tip nou ca ineficient. Apoi, în ultimele propoziții, criticați costul ridicat ale imobiliarelor care este rezultatul capitalismului sălbatic. Soluția la costul ridicat ale imobiliarelor este locuințele publice, cu alte cuvinte, socialismul.
      • Like 1
    • @ Alexandru Amaricai
      Ma scuzati, dar asta cu pretul imobiliarelor nu cred ca are de-a face cu vagabondajul. Sau nu intr-o masura destul de mare incat sa fie luat in seama. Daca ti se reduce salariul, te muti intr-o casa/apartament mai mic, sau intr-o zona mai saraca. Sau chiar te poti muta intr-un alt stat/oras, unde raportul salariu/chirii este mai optima. Si la americani stim bine, ca nu reprezinta o problema sa se mute altundeva pe continent. Nu-i ca-n Europa, ca daca te muti cu o mie de km mai departe, deja nu vorbesti limba, sau nu te muti din sat/oras/judet, si imbatranesti pe strada unde te-ai nascut.
      Legat de pierderea locului de munca, daca nu gasesti ceva temporar, ramai fara locuinta chiar si daca chiriile-s cu jumatate mai mici. Daca de maine se scad chiriile la jumatate, imi aratati o singura persoana, care va pune bani deoparte, "in caz ca..."?
      Si legat de sanatate, daca ti s-a dus sanatatea, nu poti plati chiria nici daca s-ar sterge un zero din pretul lunar al chiriei.
      Legat de salariul celui de la poop patrol...daca-i spui unui liberal extremist, ca cu acest salariu, o persoana in varsta de 25 de ani se incadreaza in Top1% cei mai bogati in America, si ca acest salariu ii este platit de catre o primarita din partidul Democrat, ii va pocni o vena in cap :)) Dar ce sa astepti de la una, care in viata ei n-a lucrat o zi la o companie privata?
      Bine ca tocmai s-a interzis in California paiele de plastic. Se vede, ca cei de stanga isi pot fixa bine prioritatile.
      • Like 2
    • @ Szilárd McGregor
      In vest ( trăiesc in Germabia ) dacă rămâi şomer sau eşti bolnav chiria e subvenționată ,nu ajungi in stradă , aici sunt politici sociale reale dar in SUA democrații au doar gargară de stânga fără a avea politici sociale reale. Asta e marea problemă La asta se adaugă politica progresistă a globalizării care favorizează mutarea unităților de producție in țări din lumea a treia cu efecte dezastruoase asupra clasei de mijloc şi in timp cu astfel de politici rămân doar două clase sociale ,cei foarte bogați şi cei săraci lipiți.
      • Like 0


Îți recomandăm

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult