Foto: Fotostand / Nieweler / imago stock&people / Profimedia
50,46 la sută dintre cetățenii Republicii Moldova au zis DA la referendumul privind modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar mai important - prezența de aproximativ 50 la sută la referendum conferă legitimitatea de care acest exercițiu electoral avea nevoie, majoritatea cetățenilor și-au spus cuvântul - că vor în Uniunea Europeană. Diaspora a demonstrat că rămâne conectată cu țara. Aproape 240.000 de alegători s-au prezentat la alegerile prezidențiale la secțiile de peste hotare. Practic, și datorită acestor cetățeni din diasporă, parcursul pro-european al țării a fost salvat încă o dată.
Tot aud că este un rezultat dramatic, că Republica Moldova este profund divizată. Se prea poate, pentru un scrutin organizat în regim normal. Dar la aceste alegeri, pe lângă coruperea alegătorilor, ne-au fost corupte mințile. Rezultatul la limită al referendumului nu înseamnă că cetățenii Republicii Moldova sunt indeciși, ci că strategia Rusiei a dat greș în a opri orientarea cu fața spre Uniunea Europeană.
Rezultatul referendumului, deși la limită, reprezintă un succes incontestabil pentru Republica Moldova, în contextul presiunii externe și al războiului hibrid orchestrat de Rusia. Indiferent dacă e strâns rezultatul sau nu, din punct de vedere juridic, efectele acestui vot vor fi înscrise în Constituție, aspect esențial. Un alt punct important este că acest referendum a demonstrat că fiecare vot contează. Acest sentiment va motiva cetățenii să participe în continuare la calea europeană a Republicii Moldova, mai ales în contextul apropiatului tur doi al alegerilor prezidențiale.
Exemple din alte state
În primul rând, asemenea precedente există în istoria integrării europene. Țări ca Suedia, Finlanda și Malta au aderat la Uniunea Europeană după referendumuri care au avut rezultate relativ strânse: Suedia - cu 52,3%, Finlanda - cu 56,9% și Malta - cu 53,6%. În aceste cazuri, rezultatul a fost suficient pentru ca integrarea să continue, iar procesele de reformă și aliniere la standardele UE au avut loc ulterior, bazându-se pe acest vot. Republica Moldova, însă, se confruntă cu provocări unice, fiind ținta unui război hibrid intens desfășurat de Rusia, care a investit sume enorme în destabilizarea internă. În acest context, chiar și un rezultat la limită reprezintă o reușită semnificativă.
Brexit este un alt exemplu care demonstrează că o victorie la limită are aceeași forță și importanță juridică și politică, indiferent de cât de strâns este rezultatul. În cazul referendumului pentru Brexit din 2016, 51,9% dintre britanici au votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană. Chiar dacă a fost o victorie la limită, decizia a fost pusă în aplicare, iar Marea Britanie a ieșit oficial din UE, declanșând un proces complex de reforme și negocieri, regretat de britanici până în ziua de astăzi.
Ce vor crede partenerii externi?
Din punct de vedere juridic, efectele acestui vot vor fi înscrise în Constituție, iar acest aspect este esențial. Modificările constituționale reprezintă un pas critic pentru viitoarele negocieri cu UE și pentru alinierea Republicii Moldova la standardele europene.
În ceea ce privește percepția internațională, pentru liderii de la Bruxelles este mult mai important ca Moldova să respecte criteriile legale, să facă progrese concrete în alinierea legislației sale la normele UE și să se dovedească un partener serios în procesul de integrare. Procentul exact cu care a fost adoptat referendumul nu va avea un impact semnificativ asupra deciziilor privind sprijinul tehnic și financiar, deja anunțat de Comisia Europeană.
Potrivit actualei președinte Maia Sandu, candidată în cursa electorală, aproape 300 de mii de voturi au fost cumpărate, dar așteptăm să vedem ce ne spun și autoritățile. Chiar și în acest context, dacă rezultatul referendumului este unul pro-european, chiar cu un mic avans, ar trebui să fim mândri că am ținut piept invaziei informaționale a Rusiei.
Chiar și o victorie strânsă demonstrează că intervențiile externe, cum ar fi războiul hibrid al Rusiei, nu au avut succesul scontat. Deși Moscova a investit resurse semnificative în destabilizarea Moldovei (150 de milioane de dolari), prin cumpărarea votului la bucată, cumulat cu o corupere pe bază de frică și campanii de dezinformare și influențare, rezultatul referendumului arată că majoritatea populației nu a cedat acestor presiuni.
În loc de concluzii
Și totuși, o victorie la limită nu este urmare doar a interferenței Rusiei, ci poate obliga partidul de guvernământ să își recalibreze strategiile și mesajele pentru a ajunge la alegătorii din raioanele mai îndepărtate de capitală și la alegătorii vorbitori de limbă rusă. Pro-europenii vor fi nevoiți să țină cont de faptul că există un segment semnificativ al populației care nu împărtășește aceleași opinii și să găsească soluții pentru a construi un consens național în jurul agendei europene.
Ne-am fi așteptat ca autoritățile statului să vegheze mai bine la integritatea votului. Votul cumpărat trebuie prevenit înainte de alegeri, ca să evităm să fim total depășiți de situație.
Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
În cazul referendumului pentru Brexit din 2016, 51,9% dintre britanici au votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană”.
Republica Moldova: DA – 50.46%
NU – 49.54%
Ce legatura e intre Suedia, Finlanda, Malta si Brexit?
Ce legatura e intre Suedia Finlanda, Malta si Republica Moldova?
Ce legatura e intre Brexit si Republica Moldova?
Nici macar una.
Da, orice om cat de cat democrat stie ca orice vot e important si odata obtinut procentul necesar acel vot devine oficial si produce efecte.
Cei 49.54% din Moldova nu au nicio legatura cu cei 47.7% din Suedia, cu cei 43.1% din Finlanda, cu cei 46.4% din Malta si nici cu 48.1% din Marea Britanie.
Structura tarilor, istoria, trecutul, motivatiile, mentalitatea, convingerile, influentele, dezvoltarea economica, legislatie, institutii, democratie sunt cu totul altele fata de Moldova.
De ce Finlanda si Suedia nu au aderat la NATO pana in 2023, 2024?
Pentru ca oamenii de acolo nu au considerat necesar. Razboiul din Ucraina le-a schimbat perceptia. Bunastarea, calitatea vietii au facut ca Finlandezii si Suedezii sa nu-si doreasca cu orice pret sa adere la UE, cum nici la NATO.
„Suedia și Finlanda ocupă locuri fruntașe la nivel mondial în ceea ce privește calitatea sistemului democratic și influența opiniei publice asupra politicilor interne și externe. Acest factor a jucat un rol principal și în decizia celor două guverne cu privire la aderarea la NATO.
Timp de 30 de ani, opinia publică finlandeză a fost destul de stabilă față de aderarea la NATO. Diverse studii și referendumuri realizate de la sfârșitul Războiului Rece până recent au arătat o susținere relativ scăzută în favoarea aderării. Doar 20-30 la sută dintre finlandezi erau în favoarea apartenenței la NATO. În ianuarie 2022, 28 la sută dintre respondenți au susținut ideea aderării Finlandei la NATO, în timp ce ponderea celor indeciși a crescut. În sondajul efectuat în februarie, când Rusia a pornit războiul în Ucraina, cifra în sprijinul aderării la NATO a fost de 53 la sută, ajungând în martie la 62 la sută, iar în mai la 76 la sută. În tot acest timp, ponderea oponenților aderării la NATO a scăzut la mai puțin de 15%.
În Suedia, o pluralitate a opiniei publice a susținut aderarea țării la NATO în majoritatea sondajelor, chiar și înainte de izbucnirea războiului din Ucraina. De aceea, când a început războiul, schimbarea de opinie în Suedia nu a fost la fel de drastică precum în Finlanda. În martie, 47 la sută dintre suedezi susțineau ideea aderării la NATO, iar în perspectiva aderării Finlandei, o majoritate clară a suedezilor a răspuns că ar fi în favoarea aderării la NATO alături de Finlanda. În aprilie, 53% dintre suedezi susțineau aderarea la NATO.
Ambele țări sunt deja parteneri NATO, participând la exerciții militare alături de statele membre. Însă, până la momentul actual, guvernele de la Stockholm și Helsinki au considerat că favorizează pacea și stabilitatea în flancul Nordic și în regiunea Mării Baltice atât timp cât nu aleg o tabără în mod oficial.
În contextul acțiunilor militare neprovocate, exercitate de Rusia împotriva Ucrainei, dar și a parteneriatului strâns al celor două țări cu NATO, decizia de aderare nu este una surprinzătoare. Cu toate acestea, schimbarea atât de bruscă a politicii de securitate a Suediei și Finlandei, precum și a opiniei publice, dovedesc impactul pe care războiul din Ucraina îl are asupra unor state cu o politică de neutralitate istorică.
În urma prăbușirii Uniunii Sovietice, liderii suedezi au decis că războiul este un fapt de domeniul trecutului și, astfel, au hotărât să retragă aproape toate forțele militare de pe insula Gotland – teritoriu aflat în Marea Baltică, la aproximativ 300 de kilometri de Kaliningrad. Suedia a redus armata națională cu aproximativ 90 la sută, iar marina și forțele aeriene cu aproximativ 70 la sută. De altfel, Suedia a adoptat o politică de neutralitate și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Pentru Finlanda, însă, decizia a fost mai simplă, bazată pe realpolitik. În timpul Războiului Rece, finlandezii nu au fost neutri de bunăvoie, ci din prisma unei necesități. Statul finlandez a fost implicat într-un conflict direct cu Uniunea Sovietică, cunoscut sub numele de „Războiul de Iarnă”, izbucnit la trei luni după invazia Poloniei de către Germania și URSS.
Începând cu anul 1991, Finlanda a menținut opțiunea de a se alătura NATO și s-a asigurat că armata este dezvoltată în consecință. În prezent, statul finlandez alocă 2% din PIB pentru apărare. Deține, de asemenea, 62 de avioane de luptă F-18 și a finalizat recent achiziția a 64 de avioane F-35. Țara are o rezervă militară permanentă de 900.000 de oameni, atât bărbați, cât și femei. În plus, are una dintre cele mai puternice artilerii, precum și unele dintre cele mai bune sisteme de informații și cele mai sofisticate capacități cibernetice din Europa. Acest lucru face din Finlanda un partener ideal pentru alianță.
Același lucru este valabil și pentru Suedia, care și-a reconstruit armata în ultimul deceniu, în special după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014. Suedia a achiziționat sisteme de apărare anti-rachete Patriot, sistemul de artilerie Archer FH77 BW L52, rachete anti-tanc și a dezvoltat tehnologie militară de top prin intermediul companiei SAAB. De asemenea, a reinstalat bazele militare pe insula Gotland – teritoriu cu o importanță geostrategică deosebită, din prisma proximității față de Kaliningrad, unde se află o parte importantă a Flotei Rusești în Marea Baltică. A alocat, de asemenea, un buget record pentru apărare în 2021, de aproximativ 6,7 miliarde de dolari. Acesta va crește anual, până la 9,1 miliarde de dolari în 2025. - https://panorama.ro/suedia-finlanda-nato-neutralitate-ucraina-putin/
Brexit-ul s-a produs pentru ca in mintea britanicilor a fost mereu istoria lor, regatul lor, insula lor, moneda lor, conservatorismul lor mai puternice decat orice. Au fost mereu ei si restul Europei. La asta s-a adaugat si problema imigratiei. Majora, cum e pentru toata Europa. La ei s-a speculat pe anumite sentimente si pareri. Temele principale au fost bine puse in lumina de cei pro Brexit. Nu fara argumente. Ce are asta cu Republica Moldova?
Ce are Republica Moldova in comun cu aceste tari?
Bine, putem contorsiona lucrurile pana ajungem la o legatura. Asa cum Terra are o legatura cu Pluto, cand la inceputurile Universului era totul un tot si apoi a fost explozia si Pluto a luat-o intr-o parte, iar Terra in cealalta.