Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Oamenilor le vine tot mai greu să accepte ideile impuse cu forța. Cum să ne folosim de inteligența relațională ca să îi susținem, motivăm și educăm pe cei de lângă noi

Inteligenta relationala

Foto: Guliver/ Getty Images

În calitate de parteneri, părinți, lideri, angajați, colaboratori sau membri într-o comunitate, în prezent suntem nevoiți să facem față unor provocări din ce în ce mai solicitante. Pentru a funcționa suficient de bine, avem de gestionat o serie de situații psihologice și relaționale care ne solicită la maximum – atât în planul emoțiilor, cât și al abilităților. Indiferent că ne referim la oamenii de la serviciu (alături de care ne petrecem jumătate din viață) sau la cei din familie (pe care-i considerăm cei mai iubiți dintre pământeni), dimensiunea relațională nu mai poate fi nici ignorată și nici neglijată. Această dimensiune a conexiunilor interpersonale reprezintă un factor care poate deveni în viitor un avantaj competitiv al firmelor interesate să atragă personal, având în vedere că oamenii trebuie motivați nu doar financiar și intelectual, ci și emoțional. 

Responsabilitatea unui părinte sau a unui manager de a înțelege și respecta nevoile, interesele și valorile unui copil sau ale unui angajat este, probabil, cea mai importantă calitate pe care omul modern o poate cultiva – indiferent că vine vorba despre casă ori muncă. Oamenii din jur – sau, mai bine spus, întreaga societate – ne solicită să fim cu adevărat conectați, să interacționăm cât mai mult și să dăm dovadă de competență interpersonală și de flexibilitate psihologică. Și chiar dacă încă mai avem tendința de a comunica în așa fel încât să le arătăm celorlalți cât suntem de deștepți și cât de multe știm – dovedindu-ne astfel inteligența cognitivă – realitatea vieții ne dovedește că, de unul singur, coeficientul de inteligență nu mai este cu adevărat un avantaj imbatabil.

Tot mai multe studii din psihologia organizațională și din psihologia familiei ne arată că atât liderii, cât și părinții au nevoie de inteligență relațională, pentru a face față emoțiilor intense și a gestiona problemele ce apar inevitabil. În caz contrar, obsesia față de control, abuzul psihologic sau verbal și vătămarea afectivă a celorlalți ar putea reprezenta riscuri majore prin care (conștient sau inconștient) am putea încerca să-i „susținem, motivăm și educăm“ pe oamenii de lângă noi. Copiilor și colaboratorilor le vine tot mai greu să tolereze și accepte ideile impuse cu forța. Iar dacă vom continua să facem asta, mai mult ca sigur, în scurt timp, se vor distanța de noi și îi vom pierde. Deoarece oamenii din noul deceniu – tineri și vârstnici – sunt dornici să aibă în jur persoane care să-i inspire, să-i ajute să fie ei înșiși cât mai mult și alături de care să simtă că pot crește cu adevărat. 

„Inteligența relațională“ este definită în prezent ca o combinație de inteligență emoțională și inteligență socială, deoarece implică abilitatea de a înțelege și accepta atât propriile emoții, cât și pe ale celor din jur, dar și capacitatea de a dovedi deschidere și curiozitate față de nevoile, valorile, interesele și calitățile celor alături de care trăim acasă și la muncă. Și mai există o dimensiune importantă a inteligenței relaționale: capacitatea de a ne ghida acțiunile și comportamentele într-o manieră definită de umanitate și respect față de sine și ceilalți. Cu alte cuvinte, nu ajută la nimic să le aruncăm altora adevărul verde-n față, să-i criticăm și umilim, deoarece – chiar dacă un astfel de gest ne-ar putea face să părem autentici – cu siguranță, nu am putea spune că suntem inteligenți și din punct de vedere relațional.

Pentru a face trecerea de la ceea ce este „comod și autentic“ spre ceea ce este „inteligent și autentic“, avem nevoie de un amplu proces de învățare. Experiența de terapeut relațional îmi arată că nu e suficient să ne aruncăm ochii peste un articol, să citim o carte ori să avem bune intenții. Este necesar un angajament ferm de a finaliza un întreg proces: să ne explorăm credințele existente (în scopul de a recunoaște unde ne-am blocat), să ne descoperim tiparele inconștiente (pentru a putea apoi să gândim limpede și liber) și, ulterior, să începem să practicăm ceea ce știința ne spune că înseamnă inteligența relațională (fiindcă de calitatea relațiilor noastre depind calitatea și durata vieții noastre). 

Personal, cred că cea mai bună modalitate de a practica o abilitate sau deprindere nouă este să facem asta în cadrul unui grup de oameni care au aceleași interese ca și noi. Împreună suntem mai puternici, iar atunci când avem de parcurs un proces de învățare, eșecul este prima mare lecție de asumat. Sincer, este mult mai ușor de depășit un eșec atunci când știm că nu suntem singurii care au trecut prin astfel de momente, decât stând izolați, însingurați și încercând să ne ascundem nereușita de ochii tuturor.

Cultivarea inteligenței relaționale este la fel ca atunci când învățăm mersul biped. Sunt necesare câteva condiții: voință, perseverență și prezența unor oameni empatici, care să creadă că suntem în stare. De aceea, Asociația Multiculturală de Psihologie și Psihoterapie și platforma paginadepsihologie.ro au dezvoltat, în colaborare, primul program educațional de cultivare a inteligenței relaționale destinat non-psihologilor din România. 

Toți cei implicați în crearea programului (în calitate de cercetători și clinicieni cu mulți ani de experiență) consideră că inteligența relațională este ceea ce ne lipsește nouă, românilor, pentru a înfrunta cu succes dificultățile de acasă și de la muncă. Iar angajamentul ferm și asumat față de sănătatea noastră relațională poate reprezenta cea mai bună investiție psihologică și financiară – atât pentru familia, cât și pentru profesia noastră.

Termenul „inteligență“ (din sintagma „inteligență relațională“) se referă la asimilarea și manifestarea unor abilități și deprinderi personale; iar cuvântul „relațională“ înseamnă să învățăm să-i privim pe ceilalți într-o manieră definită de curaj, compasiune și conectare. Și dacă ne dezvoltăm inteligența relațională, lumea noastră poate deveni nu doar mai înțeleaptă, ci și cu adevărat umană.               

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cu alte cuvinte, nu ajută la nimic să le aruncăm altora adevărul verde-n față ...
    in general adevarul nu ajuta la nimic. insa o minciuna frumoasa e aur.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon