Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Olandezul din Cârlibaba: Pentru NATO aș vota un candidat român

Iohannis - Rutte

Foto: Hollandse Hoogte / Shutterstock Editorial / Profimedia

În Olanda, publicul a rămas ușor șocat când s-a auzit că premierul Mark Rutte are un nou concurent pentru postul de Secretar General al NATO, în persoana lui Klaus Iohannis. Cine? De unde? Olanda are un complex de tip „calimero” – „suntem mici și nu este corect”! Ca de obicei, este greu pentru o țară cândva puternică (ca Olanda în epoca colonială) să-și accepte noul rol mai puțin important și în umbra puterilor din jur. Mai ales într-o Uniune Europeană care tot crește și unde țările estice se dezvoltă mai repede și se ridică la standardele occidentului, poți să te simți din ce în ce mai puțin semnificativ - din nou trebuie redefinită poziția – „care este valoarea noastră?” Olandezii se cred buni diplomați și se mândresc cu prezența lor în instituțiile internaționale și din cauza asta candidatura lui Klaus Iohannis (cine?) a fost ca un atac frontal la adresa ego-ului național, greu de încasat.

Când am auzit mirarea și disprețul olandezilor cu privire la candidatura președintelui român, nu am putut să mă abțin și am scris o introducere pentru noul candidat în câteva ziare olandeze. Domnul Iohannis a fost profesor, de origine germană, protestant, primar al Sibiului, un oraș istoric bine pus la punct. A fost ales președinte cu speranța că va schimba ceva și pentru țară, dar cumva nu a putut păstra elanul cu care a fost ales – în fine, în România se știe cine este Klaus Iohannis. Am încercat să fac o comparație între cei doi candidați, dar nu este ușor să spui ceva despre abilitățile lor ca lideri. Rutte a condus o țară care a fost deja decenii bine pusă la punct, pe când Iohannis a condus ca președinte ceremonial România, o țară care este condusă de partide care sunt foarte preocupate de interesele lor, nu neapărat de interesul țării. Ambii candidați nu au exprimat mari viziuni, nici Rutte, nici Iohannis, într-adevăr debitul verbal al lui Rutte este mai mare, dar nu neapărat mai profund - ai putea conchide că sunt doi candidați pragmatici, poate e ceva util să fii liderul NATO.

Am menționat în articolul olandez faptul că pentru Mark Rutte mai există o problemă – el a blocat ani de zile intrarea României în Spațiul Schengen. Era de așteptat ca, cu o asemenea atitudine, să nu îți faci prieteni – parcă a venit momentul să fie reglate conturile. Publicul olandez nu știe că Olanda a fost împotriva României; acest aspect a fost un non-issue total în Olanda. Când povestesc că românii reproșează Olandei faptul că abia acum România intră parțial în spațiul Schengen, olandezii mă privesc ciudat – probabil românii nu au îndeplinit cerințele, nu-i așa?

În final am și explicat că nu este un lucru ciudat că România vine cu un contracandidat pentru postul principal la NATO. România se află lângă Ucraina, este implicată în tot ce face NATO în sprijinul ucrainenilor, și ca un partener loial și de mare ajutor România ar merita postul de secretarul general.

Dar bineînțeles procesul de decizie este total sustras ochilor publicului și nu are nimic în comun cu idei democratice. Ce urmează este un proces total neclar plin de power-play, de promisiuni și de manipulare prin fonduri uriașe. Și exact asta slăbește proiectul Europa – cetățeanul se știe exclus din procesele de decizie – se știe ignorat.

Așa că trebuie să ne mulțumim cu postul de spectator și ca să înțelegem un pic mai mult putem să fim atenți la câteva lucruri - care candidat este sprijinit de care țară? Ce face America, nu știu dacă va brusca aliatul lor fidel - România. Ce face Germania, mai are domnul Iohannis sprijinul nemților? Ce face domnul Tusk, iubitor de România, ce face domnul Orban, dușman al occidentului... Oricum, luarea deciziei care candidat o să conducă NATO o să pară Eurovision 2024 în comparație cu un exemplu lucid de democrație transparentă.

Un ultim gând – aș vota pentru un candidat român, dar tot rămân cu o idee – o democrație în mod ideal garantează că excelența ajunge la vârf, ceva care este valabil în cazul lui Mark Rutte. Este unul dintre cei mai inteligenți olandezi. Nu sunt sigur dacă același lucru pot să spun în România – excelența de multe ori este blocată sau exclusă din arena politică, pentru că partidele politice nu se gândesc la interesul țării, ci numai la interesele rețelelor lor. Și ca urmare ei caută oameni mediocri, ca să nu strice ierarhia și organizarea în împărțirea profitului. Așa că aș vota candidatul român, dacă aș putea fi sigur că este cel mai bun candidat român.

În ceea ce privește meciul nord-atlantic între Rutte și Iohannis - să câștige cel mai bun! Să sperăm că politica transparentă nord-atlantică o să rezulte în alegerea celui mai bun candidat! Slavă noului lider!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    In articol pare ca exista o contradictie atunci cand Rutte este considerat o persoana inteligenta in ciuda faptului ca si-a asigurat ostilitatea populatiei si guvernelor din Romania pe o perioada lunga de timp prin blocarea aderarii tari noastre la spatiul Schengen cu toate ca acest demers nu a fost o tema pentru electorat. Evident ca acum culege ceea ce a semanat timp de peste 10 ani, indiferent de calitatile sale care acum conteaza la fel de mult cat a contat si indeplinirea conditiilor Schengen de catre Romania in toti acesti ani.
    • Like 0
  • Aș nuanța afirmația "o democrație în mod ideal garantează că excelența ajunge la vârf" - o democrație asigură că persoane reprezentative pentru medie ajung în poziții de vârf.

    Olanda comparativ cu România are o tradiție mult mai puternică a discuției și a compromisului (și probabil a excelenței, dar este mai greu de cuantificat). Rutte este un exemplu foarte bun - a rezistat atât pentru că a reușit să jongleze cu atâtea partide/interese. Iohannis a fost ales prin vot direct și nu mi se pare că a făcut atât de mult pentru a unifica.

    Mi se pare că în cadrul NATO argumentul național nu ar trebui să joace un rol așa important - ori va funcționa apărarea pentru toți ori pentru nici unul (în alte domenii, cum ar fi cel economic, pot exista preferințe care să influențeze mai multe aspecte). De exemplu nu eram așa conștient de unde e Stoltenberg și nu cred că a influențat mult.
    • Like 0
  • Citind articolul dvs., dupa primele ¾ am vrut sa va spun sa nu ne mai lingusiti. Daca traiti in Romania si scrieti articole pe Republica pentru publicul roman, nu e nevoie sa ne laudati sau sa ne cantati in struna cu orice pret.
    Spre finalul articolului v-ati mai revenit putin.

    Despre Iohannis (din Sibiu sunt si eu) am o parere mai buna decat majoritatea. De ce? Pentru ca eu cred ca intr-o societate normala (asta inseamna cu mult, mult mai putina coruptie), intr-o democratie autentica, intr-o administratie centrala si locala alcatuite din oameni competenti, corecti, dedicati muncii lor, potriviti cu functiile si posturile pe care le ocupa fiecare, Klaus si Carmen Iohannis ar fi fost exact ce trebuia.

    Iohannis a venit dupa Basescu, cel care a tinut-o intr-un scandal nesfarsit. Nu cred ca mai aveam nevoie de inca doua mandate de tipete, amenintari, conferinte de presa pline de ambitii personale. Publicul roman a ales foarte bine. Entuziasmul a fost mare si asteptarile au fost pe masura, din pacate viata bate toate sperantele, in Romania.

    Sa ne reamintim. Atributiile presedintelui:
    Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate;

    Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament;

    Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului;

    [...] va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru;

    Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil;

    [...] la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României;

    [...]poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului, în cel mult 5 zile [...];

    [...] conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordă graţierea individuală.

    Din ce se vede, presedintele nu prea are multe de facut. Totul prin guvern si parlament. Se stie ca avem o constitutie foarte slaba, ca mai toate legile sunt facute pe genunchi de oameni care nu au nicio treaba cu domeniul sau sunt foarte slab pregatiti. Toate legile sunt incalcite, interpretabile si au o gama intreaga de corectii, adaugiri, revizuiri si completari.

    Constitutia trebuie schimbata. Trebuie adusa la alte standarde, dar pentru asta e nevoie de o vointa uriasa, de profesionisti in domeniu si de multa constiinta. De unde toate astea?

    Eu cred ca in Romania presedintele e prizonierul majoritatii si a oamenilor de forta ce-o compun. Amenintarea permanenta cu revocarea, imposibilitatea de a avea parghii prin care institutia prezidentiala sa poata interveni in anumite situatii, nu doar prin simple vorbe ca: „supravegheaza buna functionare”... etc, asta se datoreaza starii in care e societatea romaneasca: de talmes-balmes, confuza, neprofesionista.

    PSD-ul neavand (in afara de Ion Iliescu) presedinte, dar fiind mai mereu la guvernare, cu majoritati prin parlament a stiut sa ingradeasca atributiile presedintelui pana la absurd. Totusi presedintele e ales prin vot direct de o tara intreaga asa ca aceasta functie ar trebui sa fie mai bine aspectata, sa aiba un rol mai important.

    Cat despre presedintele Iohannis, imi pare rau ca nu a comunicat si nu a explicat mai bine de-a lungul timpului despre lucrurile importante care priveau tara. Dialogul cu Romania a fost practic inexistent. Il voiam mai implicat in proiecte ale societatii civile, in sustinerea unor cauze pentru care se zbat ONG-uri, mai implicat in probleme de mediu, de educatie, cultura, sanatate. Si-mi mai pare rau ca-si incheie mandatul cu acea vizita africana ce nu-si avea rostul si nici utilitatea. Presa a stiut sa exploateze subiectul si sa-l puna intr-o anumita maniera pe ecranele TV-urilor. Marea majoritate a publicului, care nu sta pe ganduri de doua ori, s-a repezit in a arunca cu vorbe de ocara. Si gata. Obiectiv atins.

    Cred ca Iohannis merita un post in administratia Uniunii Europene, nu neaparat la sefia NATO.
    • Like 2
    • @ Daniela Damian
      Comentariul Dvs este superb prin evidentul servilism / interpus din Cancelaria dmn. Prezidente (sic) - Multumim , cum ne explicati noua
      prostilor , cat ne magnific /onest este Dmn IOHANIS 7 CASE ,,, Spalat e ca nou - Tot ce a propus in Romania in functia de Presedinte - Programe Gen Romania Educata - vezi rezultate in 8 ANI - Obiectiv atins ! Poate al cumpara de bun -NATO - ps. -sa al atentionati sa nu mai arunce hainele pe capota masinii , cand se enerveaza - ca nu da bine la PR.....
      • Like 1
  • Razvan G check icon
    Din punctul meu de vedere, da, ar fi bine sa avem un Est European intr-o asemenea pozitie, DAR, sincer, cu riscul sa fiu blamat ca nu sunt patriot, eu cred ca Iohannis nu are profilul, anvergura si probabil energia disponibila pentru o asemena provocare. El nu este potrivit pentru nicio pozitie in care trebuie sa faca efectiv ceva.
    Faptul ca se plimba pe la Brussels sau aiurea prin lume, nu inseamna ca e si eficient. Nu l-am vazut niciodata la tribuna luptandu-se real, cu argumente solide, sa pozitioneze Roamania acolo unde ar trebui sa fie si sa demonstreze ca este o personalitate care reprezinta Europa de Est. Cel mai bun exemplu este Schengen. Nu mai detaliez.
    Comparati-l, spre exemplu, cu Tusk si apreciati singuri diferenta.
    Mai departe, o mare tara/bila neagra este prestatia sa in politica interna. Cu 10% incredere, cu o populatie puternic divizata, cu o democratie redusa la aroape zero, cu un stat "esuat" asa cum chiar el declara, cu populismul /extremismul in crestere, lasati-ma sa cred ca nu este persoana potrivita. Ca el incearca sa ne convinga de contrariu, este o alta poveste. Nu poti duce la un nivel superior, ceva ce nu ai reusit in interior.
    Nu stiu daca Rutte este persoana potrivita, dar asta e o ecuatie pe care NATO o va rezolva.
    • Like 2
  • Dacă ne uităm la ce preşedinţi a avut România din 1990 încoace, constatăm că Iohannis este cel mai bun. Cum să explic? Ca atunci când te duci la piaţă şi trebuie să alegi cele mai bune roşii dintr-un lot cu tomate stârcite şi mănate. Pentru cei care vor sări în sus, reamintesc preşedinţii post 1990: Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Taian Băsescu. Deocamdată, cu Iohannis am avut cea mai mare deschidere pe plan extern (conform legii asta este treaba lui: politica externă). Pe plan intern... să fiu iertat, am avut un preşedinte-jucător şi, după câte-mi amintesc, cei mai mulţi dintre coechipieri au făcut puşcărie sau au fugit din ţară.

    Deci da, cred că Iohannis la NATO ne-ar ajuta mult, mai ales acum, când avem o Rusie agresivă la graniţe. Olanda este departe iar pentru ea invazia Rusiei este doar un zvon, ca o ştire despre o grevă a acarilor în Hong Kong. Nu cred că Rutte, aflat pe scaunul preşedinte al Alianţei, va vedea situaţia altfel decât până acum. Spre deosebire de el, Stoltenberg, viitorul ex-preşedinte, a simţit în spinare dogoarea „dragostei” sovietice. Şi a acţionat în consecinţă. Nu pentru că ar conta cu ceva, dar îl aplaud din toate puterile.
    • Like 1
    • @ Dragoş Anghelache
      Mihai check icon
      Iohannis, premierul de la Grivco care si-a tradat electoratul nu ajunge nici la gleznele lui Basescu nici ca anvergura politica, nici ca inteligenta si realizari, ca de combativitate nici nu poate fi vorba. Nu a riscat nimic, nu a luptat pentru nimic in afara de avantaje proprii si a lasat justitia la cheremul PSD iar momentan s-a ajuns aproape ca pe vreme Rodicai Stanoiu, inculpatii scapand de procese pe linie. In schimb in timpul mandatelor sale, Basescu a facilitat independenta justitiei astfel ca aceasta a ajuns sa ii condamne fratele si apropiatii. Acum apropiatii lui Iohannis o duc bine merci. Asa ca in concluzie Iohannis duca-se, oriunde numai duca-se.
      • Like 1
  • Daca Iohannis a cistigat alegerile cu "Nu PSD" si apoi a tradat si a adus PSD-ul la guvernare, ma ingrozeste ideea ca "Nu Rusia", deviza NATO, va disparea pe durata eventualei presedintii Iohannis a NATO.
    • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
Text: Daniel van Soest/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon