Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Am fost foarte surprins să aflu ce însemna cuvântul „meritocrație” atunci când a fost inventat. Lecțiile trecutului pentru noua normalitate

Studenți la bibliotecă

Foto: Philippe Lopez/ AFP/ Profimedia

Anul 2020 ne-a împins să re-examinăm istoria, căutând paralele și repere pentru navigarea incertitudinilor. Pentru generațiile care au trăit doar vremuri de pace, Covid-19 este un semnal pentru profunzimea tragediilor pe care le poate trăi omenirea. În același timp, este și un prilej de examinare a potențialului nostru de mobilizare, de reinventare. La nivel personal și social, o criză aduce la lumină amploarea unor probleme semi-ignorate, precum și energiile latente disponibile. Anul 2021 ne îndeamnă să ieșim din inerție.

În primul rând, printre repere am revăzut pandemiile trecutului îndepărtat și apropiat, de la „ciuma” ateniană ce l-a ucis și pe Pericle, la gripa spaniolă, gripa Hong Kong sau HIV-SIDA. Al doilea tip de comparație este o mulțime cu un singur element: Al Doilea Război Mondial. Când s-au mai oprit zborurile trans-atlantice? Când a mai fost necesară o mobilizare totală a societății și economiei pentru a salva milioane de vieți? Când s-au mai schimbat, de pe o zi pe alta, sorțile milioanelor de angajați și angajatori din sectoare declarate incompatibile cu siguranța națională? 

După Război, la alegerile parlamentare din 1945 din Regatul Unit, partidul laburist a câștigat zdrobitor, în ciuda susținerii enorme de care se bucura eroul Winston Churchill. Partidul Conservator a suferit cea mai mare pierdere din istoria parlamentară britanică. Întorsătura de situație e impresionantă nu doar prin amploare, dar și prin cauze. Dacă astăzi spunem adesea ca votăm pentru „răul cel mai mic”, sau dăm „un vot de blam” împotriva unui candidat, alegerile britanice din 1945 au reprezentat lupta unor viziuni puternice. Acestea interpretau diferit trecutul și priveau spre alte viitoruri posibile. De altfel, manifestul laburist se numea chiar „Let us face the future” – „Să privim viitorul în față”. Votanții au ales construcția unei altfel de societăți, bazată pe solidaritate socială, pentru a ieși din ruinele economiei răvășite de Marea Recesiune și de Al Doilea Război Mondial.

Ideologul partidului laburist și principalul autor al manifestului din 1945, Michael Young, este și autorul conceptului de „meritocrație”. Am fost foarte surprins să aflu istoria „meritocrației”, o noțiune ce este astăzi parte din alfabetul nostru politic. Young a creat acest concept cu conotații negative, polemice. „Meritocrația” distopică descrisă de Young condamna ipocrizia discursului elitelor. Acestea se legitimau prin competență, dar excludeau de la educație și de la cariere ascendente copiii din clasele sărace. În viziunea sa ironică, „meritocrația” era pur și simplu o scuză pentru transmiterea privilegiilor de clasă prin intermediul școlii. Glorificarea competențelor devenise o carapace ce solidifica inegalitățile și injustițiile trecute, dându-le o aparență de legitimitate. Dezosificarea socială declanșată prin alegerile britanice din 1945 începuse deja să decelereze. Treptat, inegalitățile trecute au reapărut, prin alte mecanisme. Transformarea a fost atât de subtilă, încât laburiștii înșiși au preluat discursul meritocrației, folosind chiar cuvântul lui Young, dar cu conotații pozitive. „Meritocrația” s-a transformat din satiră socială în monedă comună, spre marea dezamăgire a autorului conceptului.

Riscăm, aici și acum, să retrăim astfel de promisiuni transformate tiptil în derizoriu. Anul 2020 a dezvăluit, din nou, importanța școlii și discrepanța dintre ce vrem și ce facem. Vrem puterea unei Europe unite și pașnice, dar glorificăm războaie trecute. Vrem tineri care să înțeleagă prezentul și să ne contureze viitorul într-o lume în schimbare, dar ancorăm școala în modele curriculare inerțiale. Vrem democrație, dar tolerăm inegalități masive de educație. Vrem inovare și digitalizare, dar riscăm să fim consumați de giganții tehnologiei globale. Cu toții căutăm revenirea la normalitate, dar, sperăm, nu și la indiferențele anilor trecuți. Acest an ne-a arătat că putem pierde mai mult decât credeam și putem crea mai mult decât ne închipuiam.

Revenind la prezentul imediat, abia aștept să fiu din nou luat prin surprindere de pasiunea și creativitatea tinerelor echipe de start-up tech participante la acceleratorul Innovation Labs, în Hackatoanele din martie. România are un ecosistem de inovare deja energic, în care programe cu experiență de ani de zile ne invită să ne implicăm. Schimbarea este adesea mai apropiată decât pare.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Si noi folosim "sistemul englez", de meritocratie, impingem diverse nulitati in posturi de conducere pe criterii politice si dupa aia ii avansam pe baza de CV, ca dupa 3 luni au "experienta" de conducere si se califica pentru o functie superioara !!!
    • Like 1


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult
Text: Răzvan Rughiniș/ Voce: Alex Livadaru
sound-bars icon