Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Parlamentul European a votat rezoluţia privind statul de drept în România. Legislativul european condamnă „intervenţia violentă şi disproporţionată” a forţelor de ordine în timpul protestelor din august

Violente 10 august - George Calin

(Foto: Inquam Photos/ George Călin)

Parlamentul European a votat marți rezoluţia referitoare la statul de drept în România, după dezbaterile pe această temă pe care le-a organizat în februarie 2017, februarie şi octombrie acest an. Documentul cuprinde 13 recomandări și a fost adoptat cu 473 voturi „pentru", 151 „împotrivă" şi 40 de abţineri.

„Prin această rezoluție Parlamentul European a dat un semnal foarte clar că apără România și apără românii cinstiți de politicienii care vor  să slăbească justiția în România”, a spus la Digi24 europarlamentarul Siegfried Mureșan. Dan Nica, liderul delegației PSD din Parlamentul European, susține că documentul reprezintă strict un demers politicianist. Europarlamentarul Maria Grapini a spus la Antena3 că este vorba de o „rezoluție a ipocriziei”.

Potrivit draftului rezoluţiei, Parlamentul European îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar, scrie News.ro. De asemenea, eurodeputaţii invită Comisia Europeană ” să monitorizeze acţiunile întreprinse de autorităţile române pe baza recomandărilor”. Totodată, Legislativul european condamnă ”intervenţia violentă şi disproporţionată” a forţelor de ordine în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018.

Regăsiți mai jos reacții la cald după adoptarea rezoluției.

Potrivit draftului rezoluţiei, Parlamentul European:

”1. subliniază că este de importanţă fundamentală să se asigure respectarea deplină a valorilor europene comune enumerate la articolul 2 din TUE şi să se garanteze drepturile fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

2. este profund preocupat de revizuirea legislaţiei judiciare şi penale din România, îndeosebi din cauza posibilităţii ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia din România, precum şi la slăbirea statului de drept;

3. condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018;

4. invită autorităţile române să instituie garanţii prin care să asigure o bază transparentă şi legală pentru orice tip de cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care dereglează mecanismele de verificare şi de echilibrare; solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;

5. îndeamnă autorităţile din România să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupţiei în rândul funcţionarilor de stat şi să aplice strategia naţională anticorupţie;

6. recomandă insistent să se reconsidere legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul acesteia de a intimida societatea civilă şi de a intra în conflict cu principiul libertăţii de asociere şi cu dreptul la viaţa privată; consideră că această legislaţie trebuie aliniată pe deplin la cadrul UE;

7. îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de restricţiile politice aplicate libertăţii presei şi faţă de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate şi ar reintroduce defăimarea în Codul Penal;

8. îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă şi subliniază că trebuie abordate chestiunile menţionate mai sus pe baza unui proces transparent şi incluziv; încurajează solicitarea din proprie iniţiativă a avizelor Comisiei de la Veneţia cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă;

9. solicită guvernului român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale prevăzut de tratat;

10. îşi reiterează regretul cu privire la decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE pe 2017 privind combaterea corupţiei şi invită cu insistenţă Comisia să îşi reia fără întârziere exerciţiul anual de monitorizare a luptei împotriva corupţiei în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi de criterii uniforme uşor aplicabile, pentru a măsura nivelul corupţiei din statele membre şi pentru a evalua politicile anticorupţie ale acestora, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 referitoare la raportul anual pe 2014 privind protejarea intereselor financiare ale UE

11. susţine cu fermitate un proces regulat, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, cu participarea tuturor statelor membre, în scopul protejării valorilor de bază ale UE, şi anume a democraţiei, drepturilor fundamentale şi statului de drept, proces care să implice Consiliul, Comisia şi Parlamentul, astfel cum s-a propus în Rezoluţia Parlamentului din 25 octombrie 2016 conţinând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul pentru DSF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice pentru fiecare ţară;

12. invită Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse de autorităţile române pe baza recomandărilor, continuând să ofere sprijin complet României în identificarea unor soluţii adecvate;

13. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum şi Preşedintelui României.”

Tudorel Toader: „Ministrul Justiției nu vorbește pe dinafară

"După ce citesc rezoluția îmi exprim un punct de vedere. Nu îmi cereți să-mi dau cu părerea fără să citesc. Ministrul Justiției nu vorbește pe dinafară, ministrul Justiției nu face precum nu știu cine, să își dea întâi cu părerea și apoi să citească”, a spus ministrul Justiției, rugat de jurnaliști să comenteze rezoluția adoptată de PE.

Europarlamentarul Dan Nica, PSD, spune că documentul votat marți în Parlamentul European „nu este altceva decât o colecție de sloganuri politicianiste, al cărui singur rol este menținerea țării noastre la periferia Uniunii Europene”. 

Alin Cristian Mituță, Mișcarea România Împreună: „De astăzi, 13 noiembrie 2018, coaliţia de la putere este în război deschis cu UE. Nu din vina Uniunii, ci din vina exclusivă a acestui guvern-zombi care a încetat de mult să mai funcţioneze ca o instituţie a statului vie şi responsabilă, transformându-se într-un organism amorf, lipsit de discernământ, care are un singur scop: obedienţa totală în faţa dorinţei liderului suprem de a scăpa cu orice preţ de puşcărie”.

Conflictul deschis dintre coaliţia PSD-ALDE şi Uniunea Europeană nu mai poate fi tranşat decât de votul cetăţenilor la următoarele alegeri europarlamentare din 26 mai 2019. Aceste alegeri nu vor fi (doar) despre trimiterea în Parlamentul European a unor deputaţi, ci despre mult mai mult: românii vor decide dacă pot sau nu să constituie o majoritate care să reconfirme angajamentul României faţă de Uniunea Europeană. Fără o majoritate clară în favoarea contractului social proeuropean şi prodemocratic încheiat cu sânge în 1989, este foarte probabil ca România să fie scoasă în afara Uniunii.”

Liderul grupului Verzilor din PE, Ska Keller: „Rezoluția dă un semnal foarte clar din Parlamentul European că nu suntem de acord cu ce se întâmplă în România. Cerem Guvernului României să aplice recomandările Comisiei de la Veneția".

Citiți și:

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult

Mara Popescu

Mara Popescu este singura studentă româncă la medicină la King’s College din Londra, o pestigioasă instituție de învățământ. Este frumoasă, are 18 ani, e matură și echilibrată, este logică și structurată, ca și cum vârsta ei ar fi scrisă doar pe hârtie.

Citește mai mult