De-a lungul timpului, fiecare dintre noi a observat că prețurile bunurilor se schimbă rapid – uneori cresc, alteori scad, însă cert e că poate fi dificil să ținem pasul cu ele și chiar să înțelegem de ce au loc aceste schimbări. Cum putem explica această fluctuație? Pe scurt, prețurile variază în funcție de cerere, ofertă sau chiar de ambele.
Cum funcționează plafonarea prețurilor în România?
Într-o piață liberă, așa cum este a noastră, prețul se formează la interacțiunea dintre cerere și ofertă. Și aici intervine plafonarea – un tip de control al prețului care nu ține cont de cerere și ofertă. Istoria și-a spus cuvântul și ne-a învățat câteva lucruri foarte utile despre controlul prețului. Și anume că, indiferent de varietatea de tipuri și modalități de implementare în care vine, controlul prețului produselor trebuie să se realizeze cu mare atenție, pentru un timp cât mai scurt și într-un mod cât mai echitabil pentru toate părțile implicate în economie.
De ce se plafonează prețurile?
Prețurile se plafonează din multe motive. Recent, a fost vorba de nivelul ridicat al inflației, de prețul energiei electrice și de import al gazului și de viteza cu care a scăzut puterea de cumpărare a banilor începând cu 2021. Toate acestea au determinat instituțiile publice la nivel european să plafoneze prețul la energie.
Ca s-o spunem simplu, prețurile se plafonează de obicei pentru a atenua un șoc la nivelul populației. Statul și fcompaniile private suportă pentru o perioadă de timp presiunea care altfel s-ar fi redirecționat către populație.
Câte tipuri de plafonare sunt?
Plafonarea se poate aplica pentru costul final sau doar pentru o componentă a prețului, cum ar fi plafonarea profitului. Varianta cea mai periculoasă este plafonarea prețului final. Asta înseamnă că dacă, de exemplu, materia primă se scumpește, dar prețul final trebuie să rămână la fel, scenariul devine sumbru. Există pentru agenţii economici două opțiuni - fie își închid activitatea pentru că intră în incapacitate de plată, fie dau faliment pentru că nu-și mai pot plăti furnizorii, taxele și angajații.
Care sunt modalitățile de plafonare?
Companiile nu pot suporta acest transfer de presiune la fel de bine ca statul. De aceea, de cele mai multe ori, compensarea este subvenționată. Să spunem că un produs costă în mod natural 100 lei. Populația ajunge să plătească mai puțin, presupunem că 80 lei, iar diferența de 20 lei este acoperită direct de stat. Totuși, întrucât diferența este stabilită în mod unitar de stat, iar companiile private pot avea costuri diferite față de valoarea stabilită de stat, companiile ajung de multe ori să suporte și ele o parte din diferența de plata pentru a ajunge la suma completă.
Dacă oferta este mai mică decât cererea sau dacă se află la limită, orice nou șoc referitor la ofertă, cum ar fi o companie care dă faliment, poate amplifica efectele negative care se produc în lanț. Subvențiile plătite de stat vin tot din banii contribuabililor. De aceea, statul are mai puțini bani pentru investiții.
Plafonarea prețului la energie, o sabie cu 2 tăișuri
Regăsim prețul energiei peste tot – acasă, la birou, la cumpărături. Ea ne afectează în toate aspectele vieții, fie că vorbim de alimente de bază, de tehnologie sau servicii. Atunci când apare un șoc care ne zdruncină pe toți, plafonarea prețului poate câștiga timp prin care fiecare jucător de pe piață se poate adapta la noua realitate.
Trebuie să fim atenți însă. Dacă plafonarea nu este aplicată corect, iar implicațiile nu sunt monitorizate îndeaproape, pot apărea șocuri mult mai mari decât cele existente. Ele se vor aplica inițial în industrie, iar apoi, inevitabil, vor ajunge să afecteze și populația. Singura variantă sănătoasă de reducere a prețului pe termen lung este inovația și creșterea eficienței.
Au apărut noutăți în ce privește plafonarea prețului. Citește aici ce s-a schimbat
Află mai multe pe Stația de energie.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.