Foto: Guliver Getty Images
Până la sfârșitul anului trecut, înaintarea triumfală a Chinei către poziția de lider economic al lumii părea de neoprit.
La fel erau succesele ei de mari proporții în a deveni partenerul multor țări din Africa, Asia și America Latină, cărora le acordase credite importante, cu perspectiva unor beneficii de viitor drept răsplată.
Și în Europa pătrunderea influenței Chinei a avut succese: băncile și companiile chineze au devenit furnizori, constructori, creditori și cumpărători de terenuri, porturi, bănci și întreprinderi.
Începând cu anul 2013, inițiativa liderului chinez cunoscută sub numele de Belt and Road Initiative (BRI), care constă în legături stabilite pe uscat și pe mare de China cu mai mult de șaptezeci de țări din lume, a mers din succes în succes, părând că va estompa marea realizare din trecut numită Drumul Mătăsii, din care este inspirată.
Pe lângă mătase, BRI este și un drum al multor produse industriale, al computerelor, medicamentelor, pieselor de schimb, al șantierelor care construiesc drumuri, aeroporturi, căi ferate, poduri, unități industriale și rețele de telefonie.
Noul drum al mătăsii este o rețea de stabilire a puterii chineze asupra lumii și nu puțini au numit inițiativa președintelui chinez o formă deghizată de neocolonialism.
Creditele, forța de muncă, tehnologia, construcțiile de obiective importante promise, sau făcute, pentru țările care nu au capacitatea să le facă singure pune bazele unei subordonări economice vaste și de lungă durată.
La toate dezavantajele posibile se adaugă faptul că în țările în care se infiltrează, China insistă să se introducă sistemul ei de comunicare 5G, ceea ce îi va da posibilitatea de a spiona eficient întreaga țară.
Ca să ajungă în această fază, forța conducătoare din Republica Populară China a schimbat strategia de la aceea a unui stat comunist bazat exclusiv pe teoriile marxist leniniste (conducere și planificare centralizate, întreaga economie sub controlul statului, desființarea proprietății private), la un tip nou în lume, sistemul economic dublu comunisto-capitalist, cotrolat strâns și condus autoritar de partidul comunist chinez.
Această alegere a adus Chinei nu numai propria bunăstare, dar și acumularea unor averi uriașe, cu care se finanțează dezvoltarea proprie și expansiunea mondială.
Evenimentele de la începutul anului 2020 și mai ales pandemia COVID 19 au schimbat lucrurile și au modificat radical viziunea lumii despre marea putere asiatică.
Între obiectivele politicii externe americane din perioada imediat următoare intră decuplarea de China și stoparea creșterii ei economice și militare.
Sunt economiști care au exprimat opinia că, la gradul de integrare cu economia chineză la care s-a ajuns, va fi foarte greu sau imposibil pentru Statele Unite să iasă din „mariajul" care s-a consolidat în aproape trei decenii.
Pe de altă parte, voci influente spun că Statele Unite trebuie să reducă dependența de industria chineză, pentru propriul beneficiu și pentru rațiuni de securitate națională.
În ziua de 7 iulie 2020, directorul FBI Christopher Wray a făcut public un raport despre activitatea de spionaj și hacking a Chinei, care afectează sectoare de primă importanță din Statele Unite.
El a spus că în ultimii zece ani, spionajul chinez a crescut cu 1.300% și că agenția pe care o conduce deschide la fiecare zece ore un nou dosar de investigație pentru o companie chineză sau pentru cetățeni chinezi.
Circa jumătate din cele peste 5.000 de dosare în lucru sunt legate de spionajul chinez din economie, sectorul militar și cercetare a spus Wray.
„Cea mai mare amenințare pentru sistemul de informații și proprietatea intelectuală din Statele Unite, care se răsfrânge direct asupra economiei și indirect asupra securității naționale, vine din partea Chinei", a spus directorul FBI.
Procurorul general William Barr a criticat companiile americane ca studiourile de la Hollywood, Disney, Sisco, Microsoft, Google, Apple, Yahoo devenite „pioni ai Chinei", pentru favorizarea competitorului chinez care „urmărește îndepărtarea USA din poziția de lider al lumii" (www.theguardian.com 16 iulie 2020).
În zilele următoare sunt așteptate declarațiile secretarului de stat Mike Pompeo, care se va adresa ultimelor probleme acute generate de China prin camuflarea pentru o lungă durată a epidemiei cu coronavirus, prin manevrele militare prin care vrea să obțină controlul regiunii din partea sudică a Mării Chinei și prin intervențiile antidemocratice brutale din Hong Kong.
Toate acestea face parte din ofensiva politică și diplomatică declanșată de guvernul american, care intenționează să facă publice agresiunea chineză și metodele incorecte folosite pentru atingerea poziției de „superlider mondial" la care aspiră.
Liderul partidului comunist chinez și „președintele pe viață" Xi Jinping a spus, la o conferință a partidului chinez din anul 2017, că lumea „intră într-o nouă eră" și că „Republica Populară Chineză va trece în centrul scenei mondiale".
Un conflict al Chinei cu președintele american, autor al lozincii „America mai întâi", pare inevitabil și va duce probabil la un război rece al generației actuale.
De durată și de gravitate încă greu de anticipat.
Ce se poate prezice este că strategia relației cu China va deveni una din temele principale ale campaniei de alegeri prezidențiale americane și ale dezbaterilor dintre cei doi candidați.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dacă chinezii de rând nu trăiesc în sărăcie cruntă, atunci companiile chineze au vânzări mai importante pe piața locală decât în SUA.
Pana atunci ,cu regret,mi se pare ca este ...inca o idee conspirationista ( ca si asa e la moda zilele astea).
Cu respect