Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Povestea tinerei care a făcut Fundata cunoscută în întreaga lume, prin Lada ei de Zestre

Severina

De Cătălina Sfarlos

Rămasă singură, în vârful muntelui, cu inima distrusă, Severina trebuia să ia o decizie: să vândă tot și să se întoarcă la oraș sau să reclădească pensiunile făcute cu bani puțini și să-și urmeze visul. A ales ultima variantă și a mers pe mâna destinului.

Severina e un om de poveste, cu o poveste pe măsură. Am să vi-o spun de la început, așa cum și-a construit-o ea. Pas cu pas, presărată cu multe piedici, dar și cu multă ambiție de-a reuși.

Născută și crescută în Constanța, fără să aibă habar cât de greu îi va fi, a dat malul mării și confortul orașului pe liniștea din vârful munților. Avea 23 de ani și-un vis pe care mulți dintre noi nici n-am îndrăzni să-l gândim: să construiască, de la zero, cu mâinile ei și-ale iubitului de atunci, mai multe căsuțe pe care să le vândă.

Fundata, locul unde tălpile i-au prins rădăcini

În primăvara lui 2006, cei doi au ajuns în Fundățica, ce ține de Fundata, satul aflat la cea mai mare altitudine din țară, rupt de civilizație și neștiut de nimeni.

Fermecată pe loc de satul răsfirat pe culmile munților, Severina a simțit că tălpile ei aici vor prinde rădăcini. Și, sincer, o înțeleg de ce. Pentru viața care te îmbie la calm, pentru cărările care urcă șerpuind printre casele bătrâne, pentru tabloul pictat atât de frumos de natură, pentru culmile întinse până la cer, de pe care poți să-mbrățișezi norii, pentru verdele crud al primăverii, pentru ruginiul toamnei, pentru albul imaculat și pufos al iernii. Dar, pe cât de idilic părea totul în jur, pe-atât de dur le-a fost începutul. Nimeni din familie ori apropiați nu i-a susținut. Cei doi au stat în gazdă, cu toaletă-n fundul curții și cu baie la lighean. Cu banii pe care-i aveau strânși, dar și folosindu-se de tot ce învățase iubitul ei, cât timp lucrase în construcții, au cumpărat un teren și s-au apucat de construit. Fără vreun ajutor, au muncit până li s-au umplut palmele de sânge, de la piatra cărată pentru fundație. Au turnat betoane, au făcut acoperișul, au văruit pereții. Au muncit câte 16 ore pe zi, 7 zile din 7, mai toate încheiate în nopți pline de lacrimi și de teama că visul lor va muri.

După 4 luni de muncă titanică, au reușit să scoată la lumină prima lor pensiune, Cabana Măruica. Au vândut-o, au cumpărat-o înapoi și au dat-o la închiriat, pentru turiști.

Au ridicat apoi Cabana Moșneagului, la care eu și cu Tudor am revenit cu drag de fiecare dată, din 2014, când am ajuns pentru prima oară.


Împreună, cei doi au ridicat de la zero patru cabane. Însă greutățile întâmpinate, iernile aspre din Fundățica și treaba care niciodată nu se termina, din cauza reparațiilor continue, au dus la ruptura dintre cei doi.

Rămasă singură, în vârful muntelui, cu inima distrusă, Severina trebuia să ia o decizie: să vândă tot și să se întoarcă la oraș sau să reclădească pensiunile făcute cu bani puțini și să-și urmeze visul. A ales ultima variantă și a mers pe mâna destinului.

Când puterea oamenilor vindecă rănile

De această dată, a avut alături comunitatea din satul care-i devenise casă. Cu ajutorul oamenilor de aici, a reconstuit totul, a zugrăvit din nou, a recondiționat mobila și a pictat-o manual. Încet, încet, rezultatele au început să se vadă, Fundățica ajungând pe harta turistică a țării.


Dar Severina a simțit că nu e suficient tot ce a realizat, deși ajunsese la incredibilul număr de 9 pensiuni, ridicate nu doar în Fundata, ci și în Bran și lângă Constanta. A simțit că trebuie să facă mai mult pentru ca locul, care i-a dat aripi, să fie cunoscut nu doar în România, ci în întreaga lume. Așa s-a născut Lada de Zestre, Atelier de Broderie la Fundata. Fără să fi avut de la cine să învețe, și-a luat un utilaj și s-a apucat singură de brodat motive tradiționale și mesaje inspiraționale. De fapt, afacerea este făcută în semn de recunoștință pentru oamenii de aici, cei care i-au oferit o mână de ajutor și un umăr pe care să plângă în cea mai grea perioadă din viața ei.

sursa foto- movido.ro

A făcut lenjerii, perne, fețe de masă și perdele. Cu ele și-a-mbrăcat, mai întâi, ferestrele și paturile pensiunilor sale. Apoi, a urmat firescul. Impresionați de ele, turiștii au început să le cumpere. Acum, Severina se poate lăuda cu comenzi din aproape toată lumea: proprietari de pensiuni, hoteluri ori restaurante din Europa, America, dar și din Australia poartă cu mândrie însemnele românești, alături de cei din zona Bran Moeciu, Maramureș ori Bucovina.

Articol publicat de Funky Travel.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
sound-bars icon