Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Premierul Grindeanu, după ce veniturile la buget sunt mai mici cu 1,4% în primele două luni față de 2016: „Aceste date nu mă fac în acest moment să fiu pesimist”

Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea

Foto: Inquam Photos

Premierul Sorin Grindeanu a declarat marți la Europa FM că datele pe care le are după deciziile de creștere a salariilor și pensiilor și măsurile de reducere a fiscalității nu îl fac să aibă motive să fie pesimist. „Nu am și nu avem motive să fim pesimiști”, a comentat premierul informația că veniturile la buget sunt în primele 2 luni cu 1,4% mai mici, în termeni nominali, faţă de perioada similară a anului precedent.

El a pus scăderea încasărilor la buget din primele luni din acest an pe seama nerealizărilor guvernului Cioloș la capitolul absorbție a fondurilor europene și pe seama reducerii TVA de la începutul anului, dar și pe seama eliminării taxei pe stâlp și a supraaccizei. 

„Încasarile la bugetul de stat din ianuarie 2016 au fost extrem de mari datorită unor condiții specifice, care nu au mai fost valabile anul acesta, că vorbim de returnări de TVA pe fonduri europene - noi nu am avut situația aceasta, din păcate guvernul trecut nu prea s-a ocupat de treaba asta -, scăderea TVA- ului, scăderea accizelor, eliminarea taxei pe stâlp. Toate aceste lucruri au dus la ce spuneați dvs (scădere a încasărilor la buget pe primele două luni - n.n.)”, a declarat Grindeanu la Europa FM.

Premierul a spus că tot ce înseamnă creștere economică trebuie să se simtă și în buzunarele românilor. 

„Am luat măsuri prin care au crescut salarii, pensii. Aceste măsuri se vor vedea în lunile următoare, am scăzut fiscalitatea, am dat măsuri pentru încurajarea mediului de afaceri. Datele pe care le avem nu mă fac să fiu pesimist. Ieri am avut discuția săptămânală cu ministrul Finanțelor și președintele ANAF pentru că urmăresc îndeaproape acest domeniu. Nu am și nu avem motive să fim pesimiști”, a continuat șeful Executivului.

Execuţia bugetului general consolidat pe primele două luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 397,1 milioane de lei, respectiv 0,05% din PIB, faţă de 788,1 milioane lei, respectiv 0,10% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 34,9 miliarde lei, reprezentând 4,3% din PIB, au fost cu 1,4% mai mici, în termeni nominali, faţă de perioada similară a anului precedent.

„Ăsta e scopul bunăstării: să trăim fiecare mai bine”

„Noi am considerat - și pentru asta am și fost votați - tot ce înseamnă creștere economică trebuie să se simtă și în buzunarele românilor. Ăsta e scopul bunăstării: să trăim fiecare mai bine”, a explicat premierul. El a spus că nu are motive să fie „îngrijorat” că România va depăși pragul de deficit de 3 la sută, în ciuda faptului că, în urmă cu o săptămână, comisarul european Corina Crețu avertiza asupra acestei situații care ar pune țara noastră sub infringementul UE.

Întrebat dacă Guvernul a trimis la Bruxelles dovezile privind măsurile luate pentru ca deficitul bugetar să rămână sub 3 la sută, premierul a evitat să dea un răspuns tranșant, dar a dat asigurări că ținta de deficit bugetar nu va fi depășită.

„Orice guvern lucrează cu datele furnizate de Comisia Națională de Prognoză. În același mod am lucrat și noi. (Comisia Națională de Prognoză) este singura instituție care furnizează aceste date macroeconomice, pe baza acestor valori se construiește bugetul de stat. Fiecare măsură pe care am luat-o a fost foarte bine analizată de noi, a fost măsurată astfel încât impactul pe care o are această măsură asupra economiei să fie unul în marjele de care dvs discutați. Avem acest acord cu un deficit de 3 la sută de care ne ținem, îl respectăm și o să îl respectăm. Dar în paranteză fie spus în perioadele de creștere puternică economică a unor țări importante din UE nu exista acest acord. Au depășit de multe ori aceste ținte de deficit. Nu e cazul acum. Noi avem acest acord și îl vom respecta”, a mai spus Grindeanu.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrivskis, și comisarul pentru Afaceri Economice și Financiare, Pierre Moscovici, au trimis la sfârșitul lunii februarie ministrului român de Finanțe, Viorel Ștefan, o scrisoare în care afirmă că, până la momentul lansării Prognozei de Primăvară (aprilie 2017), Guvernul ar trebui să anunțe „credibil" care sunt măsurile menite să readucă deficitul bugetar în țintele Pactului de Stabilitate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    O, dar nici Tăriceanu nu-și făcea probleme în 2008 că începuse criza...
    Și nici nu avea de ce să-și facă el probleme, criza îi afecta pe proștii care bucuraseră de măriri...
    • Like 0
  • Pe mine unul m-a convins dl. Grindeanu. E vorba despre "termeni nominali" subliniaza repetat dumnealui. Deci daca vreun Soros isi va baga coada si va cracana distanta dintre valoarea reala si cea nominala a RON-ului, sa nu va plangeti la domnul premier! E clar?

    Neindoios, buzunarele romanilor vor simtii cresterea economica; in termeni nominali, desigur. Tot ce trebuie facut e sa ne abtinem de la emiterea bancnotelor de 1.000 de lei, a celei de 10.000 de lei, etc.. Sa vedeti cum se va umple buzunarul romanului!
    • Like 2


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult