Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Primăria a renunțat la „logoul Taipei”. Cine face parte din comisia de experți condusă de Gabriela Firea și ce spune artistul despre „creația sa”

Logo București

Primăria Capitalei a anunțat miercuri că a ales logo-ul orașului București. Realizat de un designer din Timișoara, desenul ar fi trebuit să ducă cu gândul la moștenirea arhitecturală a Capitalei și la numele orașului. La puțin timp după anunț, au apărut pe internet imagini care arătau că noul logo seamănă izbitor cu cel al orașului Taipei, promovat încă din anul 2011.

Joi dimineață, Primăria Capitalei a anunțat că a decalificat logoul și că va selecta unul nou din celelalte peste 200 de propuneri înscrise la concurs. 

„Regretăm situaţia creată şi, chiar în varianta foarte probabilă că nu este vorba de un plagiat, Bucureştiul nu poate avea un logo reprezentativ atât de asemănător cu al altui oraş. La finalul concursului, vom publica toate lucrările înscrise în concurs şi validate de secretariatul tehnic", a transmis Primăria Capitalei printr-un comunicat.

În legătură cu logoul său, designerul timișorean Narcis Teodor Lupou spunea: „Am avut ca nuclee inspiraționale moștenirea arhitectonică autentică a Capitalei și valențele pozitive generate de rezonanța etimologică a numelui orașului București. Alăturarea celor patru elemente identice ca formă, dar diferite ca poziționare, subliniază ideea de epicentru al națiunii către care converge Capitala”. 

Acesta ar fi urmat să primească premiul în valoare de 50.000 de lei brut, sumă acordată pentru realizarea lucrării și pentru cedarea drepturilor de autor pe termen nelimitat. 

Din juriul care a desemnat lucrarea câștigătoare au făcut parte și Gabriela Firea și Mirel Palada, fostul purtător de cuvânt al Guvernului Ponta. Ceilalți membri ai juriului au fost: Mircia Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, secţia de Arte, Arhitectura şi Audiovizual; Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti; Anca Boeriu, lector la departamentul Grafica al UNARTE; Dr. Vladimir Nicula, lector la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu; Ioana Ciocan, Vicepreşedinte Uniunea Artiştilor Plastici; Dochiţa Zenoveiov, brand innovator, „INOVEO”; Bogdan Naumovici, managing partner „23 Communication Ideas”; Corina Vinţan, managing partner „Links Associates”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Experti plictisiti de viata. In rahaturi de sigle stau ei? Astia au treaba cu Corneliu Baba, Paciurea, Sabin Balasa, Tucurencu si altii, ale caror lucrari ii fac sa caste destul de mult. A mai venit si Ghenea ala, care pe langa cascaturi, le provoaca migrene. Las-o pe Firea sa aleaga din sufrageria aia a ei monstruos maritima sa guste grafica, ca doar de-aia e platita: Sa guste!
    • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult