Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Primăvara furată a anului pierdut - un prilej de cumpănire asupra a ceea ce decidem să fim. Învățăm sau abordăm tradiționalul „o păcălim noi și p-asta”?

primavara - (Foto Amer ghazzal / Alamy / Alamy / Profimedia)

Foto Amer ghazzal / Alamy / Alamy / Profimedia

Omul are capacitatea de a învăța din experiențele avute. Am trăit în această perioadă o experiență diferită de tot ce știam pȃnă acum. Este adevărat, citisem prin cărți despre Moartea Neagră, Ciuma lui Caragea, Gripa Spaniolă și alte asemenea. Citisem chiar și jurnale ale unor oameni care au traversat acele vremuri, dar nu trăisem pe pielea noastră o astfel de amenințare vitală.

Mulți încă neagă existența acestui pericol numit SARS-CoV-2, astfel că pentru ei orice comparație cu plăgi din alte vremuri este pur fantasmagorică și nu e rostul meu acum să îi conving de altceva. Fiecare crede în ce vrea și își extrage informațiile de unde crede de cuviință.

Omul este o ființă spun unii inteligentă, care reacționează de multe ori doar la amenințări palpabile, pe care le poate vedea cu ochiul liber și la stimuli direcți și foarte apropiați. E adevărat, mai sunt și cei care pleacă urechea la argumente științifice avizate și iau decizii în funcție de acestea, trecȃnd prin filtrul rațiunii informațiile pe care le culeg din diferite surse. Este așadar foarte dificil să prezinți amenințarea unei astfel de plăgi cuiva ce nu a cunoscut pe nimeni, din cercul apropiat, care să se fi îmbolnăvit de Covid-19. 

Este și mai greu să îi impui niște restricții, zice-se, stabilite pentru evitarea răspȃndirii bolii. Care boală? „La mine în bloc nu s-a îmbolnăvit nimeni. Deci, așa ceva nu există!” Într-o astfel de logică, în care amenințarea nu există, ci este doar o „făcătură” menită să profite cumva să ne păcălească (motivul încă e neclar), nu vom învăța niciodată nimic. Vom fi doar niște creaturi care nu se diferențiază cu nimic de turmele de gnu, care se încăpățȃnează să treacă rȃul prin același vad de generații întregi, populat în permanență de crocodili, călcȃndu-se în picioare, lăsȃnd doar hazardul să decidă cine ajunge pe celalalt mal și cine nu.

Primăvara „furată” a anului „pierdut” este așadar și un prilej de cumpănire asupra a ceea ce decidem să fim. Învățăm sau abordăm tradiționalul „o păcălim noi și p-asta!”?

Trebuie spus că în secolul 14, pe timpul Morții Negre, oamenii nu știau foarte multe despre ceea ce cauza valul nesfȃrșit de victime. Oricum, știau mult mai puține lucruri decȃt știm noi astăzi despre actuala plagă. Nici în acele vremuri oamenii nu au luat în serios amenințarea bolii, și s-au speriat abia după ce aceasta a ajuns foarte aproape de ei devenind vizibilă prin efecte și tangibilă prin groaza imediată a celor ce pierdeau membri ai familiei.

În perioada gripei spaniole lucrurile se mai schimbaseră puțin, însă și acea pandemie s-a desfășurat pe fondul unei limitări științifice și administrative. Totuși, autoritățile din acea vreme încercau, în limita celor cunoscute despre boală, să facă educație preventivă și să impună niște reguli de comportament social. Celebrele pancarte ce interziceau scuipatul, și care ar fi utile în unele zone și astăzi, sunt un exemplu în acest sens. Chiar și așa, puține se știau despre răspȃndirea bolii și la fel de puține erau resursele medicale. 

Cred că ar trebui să renunțăm la scenariul conspiraționist și să fim mulțumiți că trăim niște vremuri în care se știu suficient de multe lucruri despre actualul virus, astfel încȃt să putem lua măsurile preventive potrivite.

Este important să credem că nu am fost „furați” de autoritățile care ne-au impus niște reguli de izolare socială, ci că ne-am protejat pe noi și pe ceilalți de pericolul bolii. Este important ca această primăvară „furată” de pandemie să fie una din care să ieșim mai înțelepți și mai atenți la sine și la societatea în care trăim. Să înțelegem că, probabil, multe dintre lucrurile recomandate în această perioadă trebuie să devină normalitate și atitudine socială normală și că e posibil să fie unele lucruri din stilul nostru de viață care trebuie să se schimbe. Pentru mulți poate să fie un an pierdut...

Oare n-ar fi bine ca această primăvară „furată” din acest an „pierdut” să fie prețul pentru o planetă mai curată și o societate mai civilizată? 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult