Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Primăvara furată a anului pierdut - un prilej de cumpănire asupra a ceea ce decidem să fim. Învățăm sau abordăm tradiționalul „o păcălim noi și p-asta”?

primavara - (Foto Amer ghazzal / Alamy / Alamy / Profimedia)

Foto Amer ghazzal / Alamy / Alamy / Profimedia

Omul are capacitatea de a învăța din experiențele avute. Am trăit în această perioadă o experiență diferită de tot ce știam pȃnă acum. Este adevărat, citisem prin cărți despre Moartea Neagră, Ciuma lui Caragea, Gripa Spaniolă și alte asemenea. Citisem chiar și jurnale ale unor oameni care au traversat acele vremuri, dar nu trăisem pe pielea noastră o astfel de amenințare vitală.

Mulți încă neagă existența acestui pericol numit SARS-CoV-2, astfel că pentru ei orice comparație cu plăgi din alte vremuri este pur fantasmagorică și nu e rostul meu acum să îi conving de altceva. Fiecare crede în ce vrea și își extrage informațiile de unde crede de cuviință.

Omul este o ființă spun unii inteligentă, care reacționează de multe ori doar la amenințări palpabile, pe care le poate vedea cu ochiul liber și la stimuli direcți și foarte apropiați. E adevărat, mai sunt și cei care pleacă urechea la argumente științifice avizate și iau decizii în funcție de acestea, trecȃnd prin filtrul rațiunii informațiile pe care le culeg din diferite surse. Este așadar foarte dificil să prezinți amenințarea unei astfel de plăgi cuiva ce nu a cunoscut pe nimeni, din cercul apropiat, care să se fi îmbolnăvit de Covid-19. 

Este și mai greu să îi impui niște restricții, zice-se, stabilite pentru evitarea răspȃndirii bolii. Care boală? „La mine în bloc nu s-a îmbolnăvit nimeni. Deci, așa ceva nu există!” Într-o astfel de logică, în care amenințarea nu există, ci este doar o „făcătură” menită să profite cumva să ne păcălească (motivul încă e neclar), nu vom învăța niciodată nimic. Vom fi doar niște creaturi care nu se diferențiază cu nimic de turmele de gnu, care se încăpățȃnează să treacă rȃul prin același vad de generații întregi, populat în permanență de crocodili, călcȃndu-se în picioare, lăsȃnd doar hazardul să decidă cine ajunge pe celalalt mal și cine nu.

Primăvara „furată” a anului „pierdut” este așadar și un prilej de cumpănire asupra a ceea ce decidem să fim. Învățăm sau abordăm tradiționalul „o păcălim noi și p-asta!”?

Trebuie spus că în secolul 14, pe timpul Morții Negre, oamenii nu știau foarte multe despre ceea ce cauza valul nesfȃrșit de victime. Oricum, știau mult mai puține lucruri decȃt știm noi astăzi despre actuala plagă. Nici în acele vremuri oamenii nu au luat în serios amenințarea bolii, și s-au speriat abia după ce aceasta a ajuns foarte aproape de ei devenind vizibilă prin efecte și tangibilă prin groaza imediată a celor ce pierdeau membri ai familiei.

În perioada gripei spaniole lucrurile se mai schimbaseră puțin, însă și acea pandemie s-a desfășurat pe fondul unei limitări științifice și administrative. Totuși, autoritățile din acea vreme încercau, în limita celor cunoscute despre boală, să facă educație preventivă și să impună niște reguli de comportament social. Celebrele pancarte ce interziceau scuipatul, și care ar fi utile în unele zone și astăzi, sunt un exemplu în acest sens. Chiar și așa, puține se știau despre răspȃndirea bolii și la fel de puține erau resursele medicale. 

Cred că ar trebui să renunțăm la scenariul conspiraționist și să fim mulțumiți că trăim niște vremuri în care se știu suficient de multe lucruri despre actualul virus, astfel încȃt să putem lua măsurile preventive potrivite.

Este important să credem că nu am fost „furați” de autoritățile care ne-au impus niște reguli de izolare socială, ci că ne-am protejat pe noi și pe ceilalți de pericolul bolii. Este important ca această primăvară „furată” de pandemie să fie una din care să ieșim mai înțelepți și mai atenți la sine și la societatea în care trăim. Să înțelegem că, probabil, multe dintre lucrurile recomandate în această perioadă trebuie să devină normalitate și atitudine socială normală și că e posibil să fie unele lucruri din stilul nostru de viață care trebuie să se schimbe. Pentru mulți poate să fie un an pierdut...

Oare n-ar fi bine ca această primăvară „furată” din acest an „pierdut” să fie prețul pentru o planetă mai curată și o societate mai civilizată? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult