Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Printre cei care fug din Ucraina se numără copii cu cancer. Cum pot fi ei ajutați în România

Copil cu cancer

Foto: Getty Images

Războiul limitează mult posibilitățile de tratament ale copiilor cu boli grave. Aproape 3 milioane de oameni au fugit până acum din Ucraina. Printre aceștia se află ei, copiii cu cancer, cei mai vulnerabili dintre cei vulnerabili!

Ca si cum lupta lor crâncenă cu boala nu ar fi fost de ajuns, se adaugă acum și razboiul: lupta cu foametea, cu lipsa medicamentelor, dezorganizarea lanțurilor logistice și nu in ultimul rând afectarea lor emoțională, groaza prin care trec, fiind nevoiți să trăiască fără speranța că a doua zi totul ar putea fi mai bine. 

Ne aflăm cu toții în mijlocul acestui dezastru umanitar și fiecare trebuie să contribuie cu ce poate la atenuarea efectelor. Noi, la Dăruieste Aripi, ne concentram eforturile pe coordonarea nevoilor urgente ale copiilor ucraineni cu cancer.

Asociația Dăruiește Aripi este National Contact Point al Child Cancer International, cea mai mare organizație non profit de suport pentru copiii cu cancer din intreaga lume. Dăruiește Aripi reprezintă România în demersurile prin care sectorul neguvernamental din Europa contribuie la salvarea copiilor cu cancer din Ucraina.

SIOPE estimează că în Ucraina sunt diagnosticați anual circa 1.000 de copii cu cancer, însă numărul celor care se află în diferite etape ale tratamentului este mult mai mare. Numeroasele cazuri transferate deja în clinici din Europa au dus la necesitatea repartizării lor între țări și la apariția unor mecanisme de coordonare internațională.

Am creat de urgență un Task Force, un serviciu național de preluare și repartizare în centrele de specialitate a copiilor cu cancer din Ucraina. Acest serviciu funcționează ca un “dispecerat” care preia toate solicitările venite din țară cât și cele venite din mecanismele de cooperare europeană. Repartizăm în mod coordonat cazurile către centrele de onco-hematologie pediatrică în funcție de patologie , de serviciile necesare si de paturile disponibile.

De asemenea oferim familiilor acestor copii sprijinul de care au nevoie aici, în România!

Am lansat o platforma, construita cu ajutorul celor de la Code for Romania, care centralizează si urmărește de la început și până la sfârșit parcursul copiilor ce sunt îngrijiți si tratați în țara noastră.

Cei care au nevoie de aceste servicii le pot solicita prin:

ukrainechildcancer@daruiestearipi.ro

ukrainechildcancer@srohp.ro

telefon +40 724 024 229 sau completând formularul din platforma www.ukrainechildcancerhelp.ro, disponibila in limbile română, engleză, ucraineană și rusă.

De ce e important să se știe despre acest demers?

Pentru că poate salva la propriu vieți. Pentru că suntem pregătiți la nivel de țară să gestionăm cazurile copiilor cu cancer din Ucraina care ajung în Romania.

Mai mult decât atât, investigăm nevoile urgente ale celor rămași in Ucraina și facem tot posibilul să rezolvăm cât mai multe dintre acestea.

Punem la dispozitia celor care vor să ajute copiii cu cancer din Ucraina un cont pentru donatii: RO16 BTRL RONC RT02 0750 3903, deschis la Banca Transilvania

Sau online, cu cardul: www.daruiestearipi.ro/donează/

Mulțumim tuturor și așa cum am mai spus: în ordinea misterioasa a lucrurilor, nu vom ști niciodată sigur cine dă și cine primește.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult