În ultimii douăzeci și șase de ani BNR s-a autopoziționat într-un turn de fildeș.
De la înălțimea acestuia, angajații BNR au privit cu superioritate și detașare la problemele economice ale românilor.
Angajații BNR s-au comportat că niște „zei”. Au coborât rar din turnul de fildeș pentru a explica pământenilor deciziile lor. La criticile privind efectele politicilor monetare au răspuns cu un sentiment de autosuficiență, chiar dispreț față de problemele reale ale oamenilor.
Nu s-au considerat niciodată vinovați pentru turbulențele economice prin care a trecut țara. Întotdeauna alții au fost vinovați. De obicei oamenii.
Și-au apărat cu agresivitate imaginea de atotștiutori, deși efectele deciziilor luate au fost, în unele cazuri, catastrofale pentru economie.
Niciun angajat care lucrează în sistemul bancar nu are curaj să critice deciziile BNR și pe reprezentanții săi. Cei care critică politicile monetare o fac doar în cercuri restrânse, pentru că le este frică de faptul că ar putea fi excluși din sistem.
BNR a făcut ca sistemul bancar să funcționeze ca o castă. Orice director de bancă trebuie să primească acceptul de la BNR.
Mai este BNR responsabilă de bunăstarea economică a populației?
De-a lungul timpului au fost puse o serie de întrebări, dar care nu au primit răspuns din partea reprezentanților BNR.
Cum a fost posibil ca leul să se devalorizeze 20% în 7 luni? (perioada iulie 2008 –ianuarie 2009)
Cine răspunde de prăbușirea pieței imobiliare cu 50% din anul 2009?
De ce BNR a crescut dobânda de referință în plină criză financiară, când celelalte bănci centrale le scădeau?
Toate aceste evenimente au impactat negativ milioane de români și zeci de mii de firme.
În ultima lună a mai apărut încă o întrebare. Cum este posibil ca angajații BNR să încaseze bonusuri într-o perioadă în care tuturor angajaților de la stat li s-au tăiat salariile?
Și în acest caz, răspunsul oficialilor BNR sfidează opinia publică. Se aduce în discuție respectarea legii. Deliberat se face confuzia dintre opțiune și obligatoriu. Conform legii, există opțiunea ca o parte din profitul BNR să fie transferat ca bonus către angajați. Dacă aveau vreo compasiune față de ceilalți bugetari, nu-i obliga nicio lege să-și dea bonus.
Care este rolul BNR-ului în economie?
În statutul BNR se menționează responsabilitatea băncii centrale pentru un singur indicator concret. Acesta este indicele de inflație.
În ultimii 26 de ani, indicele real al inflației a fost constant peste ținta autoimpusă de BNR.
În comparație cu SUA, în statutul băncii centrale (FED) sunt menționați mult mai mulți indicatori care măsoară performanța băncii centrale. Performanța FED este dată printre altele de creșterea PIB-ului, de numărul de angajați din economie, de stabilitatea pieței imobiliare.
Am auzit zilele trecute reprezentanți ai BNR care spuneau că este normal ca angajații să primească bonusuri dacă banca centrală a realizat profit! Scopul unei bănci centrale nu este să obțină profit, ci să ajute economia să obțină profit! Tocmai faptul că BNR a făcut profit într-o periodă în care economia era în plină recesiune arată cât de păguboasă a fost politica monetară.
De ce a făcut BNR profit contabil? Pentru că în contabilitate toate depozitele și creditele în alte monede sunt reevaluate la cursul leului. Cine stabilește cursul leului? Ați prins ideea.
Nu m-ar mira să aflăm că și angajați ai BNR au făcut profituri frumoase în aceeași perioadă.
Dacă vreun reprezentant al FED spunea că scopul lor este să facă profit, probabil nu mai lucra în acea instituție. Lauda de a obține profit este ca și cum un profesor se laudă cu calificativele obținute, deși aceste calificative și le-a dat singur.
De ce BNR este mereu în opoziție cu politicile monetare ale celorlalte bănci centrale?
Unul din rolurile importante ale unei bănci centrale este de a reglementa piața financiară și de a facilita fluxul monetar între instituțiile de credit și companii sau populație.
În funcție de ciclurile economice, creștere sau recesiune, o bancă centrală trebuie să joace rolul celui care intermediază fluxurile de capital.
Ce ar trebui să facă o bancă centrală în perioade de recesiune? În perioadă de recesiune banca centrală trebuie să dea drumul la robinetul lichidităților, pentru ca societățile să aibă acces mai ușor la finanțare, iar dobânzile să fie reduse.
După declanșarea crizei din 2008, atât FED, cât și Banca Centrală Europeană au scăzut dobânzile de referință monetară. În acest fel s-a scăzut costul creditelor accesate de către companii, reprezentând o gură de oxigen pentru acestea.
Ce a făcut BNR în perioadă de recesiune? Contrar acțiunilor băncilor centrale americane sau europene, BNR a crescut dobânda de referință. În acea perioadă (2009-2011) companiile românești aveau nevoie urgență de finanțare. Băncile străine își retrăgeau liniile de creditare din economia României.
Prin decizia sa, BNR a blocat accesul la finanțare pentru majoritatea companiilor românești. În perioada 2009-2011 zeci de mii de firme au intrat în insolvență din cauza lipsei de finanțare.
Ce rămâne din imaginea BNR?
În anii 1990 și 2000 BNR a avut o poziție admirată de populație. BNR reușise să se țină departe de scandalurile de corupție. Avea eticheta unei instituții formate din oameni incoruptibili, de tehnocrați care nu păreau că-și doresc îmbogățirea imediată. Domnul guverantor lăuda prestanța și caracterul onorabil al bancherilor din perioada interbelică. Dar această ultimă etichetă a căzut săptămâna trecută.
Mitul angajatului incoruptibil de la BNR a căzut împreună cu arestarea unui viceguvernator.
Al doilea mit privind conduita profesională a picat și el când a ieșit la iveală că angajații BNR au primit bonusuri în perioada de maximă criză economică.
Ce rămâne din imaginea BNR?
Opinia publică a realizat că „zeii” din BNR nu sunt bancherii din perioada interbelică, ci doar niște angajați la stat care vor primi oricând un bonus necuvenit.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare;
emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
administrarea rezervelor internaționale ale României.”
După o atare sumară informare, fără a lua apărarea BNR și angajaților săi cărora și eu am multe să le reproșez, autorul trebuie să vină cu critica sistemului și a instituției, nu cu argumentul minim al bonusurilor!
Așadar, un alt articol care să critice concret și nepopulist, ar fi binevenit!
Eu unul, chiar îl aștept ...
Prețurile s-au prăbușit cu 50%, piața imobiliară a căzut cu peste 90%, rolul BNR-ului fiind esențial, urcând dobanda la 10%.
Isărescule, tare mi-ar plăcea să te văd la Poarta Albă, condamnat pentru trădarea intereselor naționale.