Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Proiectul de buget pe 2024 este o ficțiune periculoasă. Iată la ce trebuie să fim atenți

Dezbatere în Parlament pe Legea Bugetului

Dezbatere în Parlament pe Legea Bugetului. Foto - Inquam Photos/ George Călin

Miercuri a fost publicat proiectul pe bugetul public aferent anului 2024. Pe scurt, acest buget poate fi numit ficțiune sau dorință. Veniturile sunt prognozate să crească cu 20%, iar cheltuielile doar cu 6%, creșterea economica reala de 3,4% iar cea nominala 9,4% (deci inflație circa 6%), deficit 5% din PIB. Imposibil. Argumentele mele:

- Veniturile NU au cum să crească cu 20% chiar daca avem creștere nominala a economiei cu 9,5% și se plătesc toate impozitele și taxele majorate (conformare maximă) cu impact de cca. 16 mld lei (+3,5% față de veniturile actuale). Deci, în cel mai bun caz veniturile pot crește cu 13%. Ce depășește acest prag este ficțiune și dorință, nu doar optimist. Veniturile sunt prognozate să reprezinte 34% din PIB, în condițiile în care NU am depășit niciodată 31%. Chiar dacă avem conformare maximă, noile taxe și impozite majorate înseamnă cca. 1% din PIB, care se adaugă la nivelul actual de 28% venituri publice % PIB, deci 29% în total daca toată lumea plătește toate taxele majorate. Care sunt reformele fiscale care ne aduc o îmbunătățire a colectării taxelor și impozitelor până la 34% din PIB, un salt istoric pe care nu l-am înregistrat niciodată!?

- Cheltuielile NU au cum să crească doar cu 6%, în condițiile în care doar majorările de salarii și pensii (care reprezintă 86% din buget) sunt previzionate să crească cumulat peste acest nivel. Mai avem și dobânzi de plătit la o datorie publică istorică care depășește anul acesta 800 mld lei și probabil anul următor ne apropiem de 1 trilion (da, ați auzit bine, 1 TRILION), ceea ce înseamnă dobânzi aferente datoriei publice de cel puțin 60 mld lei (+60% vs anul acesta)

- Nu văd cum putem atinge cuplul de inflație medie de 6% în 2024 (vs 10,9% inflație medie în 2023) și creștere economică de 3,4% (vs cca. 2% în 2023), în condițiile creșterilor de taxe și ritmului extrem de lent de absorbție al fondurilor europene și PNRR. NU anticipez reforme structurale masive în 2024 pentru creșterea capacității administrative, când avem 4 rânduri de alegeri și nimeni nu știe cu ce echipa va lucra în trimestrul următor. Aproape jumătate din jaloanele PNRR scadente în primul semestru sunt în întârziere, deci nu avem tracțiune pe investiții fonduri europene. Investițiile publice pe fonduri naționale NU vor depăși anul acesta 2% din PIB (cheltuieli de capital anualizate de cca. 35 mld lei, nivelul minim al ultimului deceniu), deci NU avem tracțiunea unor proiecte deja demarate cu efect multiplicator în 2024.

- Economia deja frânează de la 6% (2021), 4,5% (2022) și cca. 2% (anul acesta). De ce să accelereze la 3,4% în 2024? NU are cum, când avem majorări de taxe și impozite care aruncă o presiune fiscală asupra sectorului privat de cca. 6%, ceea ce presupune o scădere a puterii de cumpărare, deci a consumului și a investițiilor. Inflația medie de anul acesta este 10,9%, iar guvernatorul BNR atrage atenția că anul viitor putem să ne așteptăm la o creștere cu 2 puncte procentuale din cauza majorărilor de taxe. Bugetul este construit pe o inflație medie de cca. 6%. Cum?

De peste 30 de ani România este singura tara din Europa care înregistrează permanent deficit fiscal (venituri sub cheltuieli), pentru că mereu veniturile publice au fost supraestimate, iar cheltuielile au fost subestimate. În realitate, aproape în fiecare an, veniturile încasate la buget au fost mai mici, cheltuielile mai mari, iar rectificarea a însemnat aproape mereu o reducere de la investiții. Nu învățăm din istorie? Atunci, consecințele se vor repeta, iar nota de plata o va deconta tot poporul și companiile din privat, prin taxe și mai mari. Probabil NU în 2024 deoarece este nevoie mare de voturi … dar deja îmi este teamă de 2025 …

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Noi, ăștia bătrâni, mai tragem targa pe uscat și de voie, de nevoie, o scoatem la capăt.
    Dar ce vor face copiii și nepoții noștri cu datoria care crește și tot crește? La asta se gândește cineva care tot dă mită electorală?
    • Like 1


Îți recomandăm

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Bosnia Romania

Suntem contrariați de atmosfera din Bosnia, de modul în care a fost primită echipa națională. Lucescu vorbea chiar de condiții de divizia C, evident după ce a criticat arbitrajul, ca în toată cariera lui. Comentatorii sunt siderați de ostilitatea gazdelor, și ne întreabă retoric cu un ton superior dacă ne-am săturat de UE, uitați asta ne așteaptă în afara blocului comunitar. Înseamnă că domnul Lucescu, domnii Grădinescu și Mocanu și tot restul suporterilor care cred că România e altfel, nu știu în ce condiții joacă unii juniori în România. foto Profimedia

Citește mai mult

Nicolae Șerban

E greu să vezi în agricultură mai mult decât vreme, prețuri și noroi. Dar în halele de la Orbeni, printre senzori, tabele și camioane care nu merg niciodată goale, înțelegi că povestea asta e despre altceva: despre disciplină. Despre felul în care cineva a decis că nu „merge și-așa”, că agricultura e știință, nu poezie, și că, atunci când partenerii potriviți se întâlnesc, produsul românesc poate sta pe raft nu doar în iulie, ci și în ianuarie.

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult
sound-bars icon