Proiectul de buget pe 2024 este o ficțiune periculoasă. Iată la ce trebuie să fim atenți

Dezbatere în Parlament pe Legea Bugetului. Foto - Inquam Photos/ George Călin

Miercuri a fost publicat proiectul pe bugetul public aferent anului 2024. Pe scurt, acest buget poate fi numit ficțiune sau dorință. Veniturile sunt prognozate să crească cu 20%, iar cheltuielile doar cu 6%, creșterea economica reala de 3,4% iar cea nominala 9,4% (deci inflație circa 6%), deficit 5% din PIB. Imposibil. Argumentele mele:

- Veniturile NU au cum să crească cu 20% chiar daca avem creștere nominala a economiei cu 9,5% și se plătesc toate impozitele și taxele majorate (conformare maximă) cu impact de cca. 16 mld lei (+3,5% față de veniturile actuale). Deci, în cel mai bun caz veniturile pot crește cu 13%. Ce depășește acest prag este ficțiune și dorință, nu doar optimist. Veniturile sunt prognozate să reprezinte 34% din PIB, în condițiile în care NU am depășit niciodată 31%. Chiar dacă avem conformare maximă, noile taxe și impozite majorate înseamnă cca. 1% din PIB, care se adaugă la nivelul actual de 28% venituri publice % PIB, deci 29% în total daca toată lumea plătește toate taxele majorate. Care sunt reformele fiscale care ne aduc o îmbunătățire a colectării taxelor și impozitelor până la 34% din PIB, un salt istoric pe care nu l-am înregistrat niciodată!?

- Cheltuielile NU au cum să crească doar cu 6%, în condițiile în care doar majorările de salarii și pensii (care reprezintă 86% din buget) sunt previzionate să crească cumulat peste acest nivel. Mai avem și dobânzi de plătit la o datorie publică istorică care depășește anul acesta 800 mld lei și probabil anul următor ne apropiem de 1 trilion (da, ați auzit bine, 1 TRILION), ceea ce înseamnă dobânzi aferente datoriei publice de cel puțin 60 mld lei (+60% vs anul acesta)

- Nu văd cum putem atinge cuplul de inflație medie de 6% în 2024 (vs 10,9% inflație medie în 2023) și creștere economică de 3,4% (vs cca. 2% în 2023), în condițiile creșterilor de taxe și ritmului extrem de lent de absorbție al fondurilor europene și PNRR. NU anticipez reforme structurale masive în 2024 pentru creșterea capacității administrative, când avem 4 rânduri de alegeri și nimeni nu știe cu ce echipa va lucra în trimestrul următor. Aproape jumătate din jaloanele PNRR scadente în primul semestru sunt în întârziere, deci nu avem tracțiune pe investiții fonduri europene. Investițiile publice pe fonduri naționale NU vor depăși anul acesta 2% din PIB (cheltuieli de capital anualizate de cca. 35 mld lei, nivelul minim al ultimului deceniu), deci NU avem tracțiunea unor proiecte deja demarate cu efect multiplicator în 2024.

- Economia deja frânează de la 6% (2021), 4,5% (2022) și cca. 2% (anul acesta). De ce să accelereze la 3,4% în 2024? NU are cum, când avem majorări de taxe și impozite care aruncă o presiune fiscală asupra sectorului privat de cca. 6%, ceea ce presupune o scădere a puterii de cumpărare, deci a consumului și a investițiilor. Inflația medie de anul acesta este 10,9%, iar guvernatorul BNR atrage atenția că anul viitor putem să ne așteptăm la o creștere cu 2 puncte procentuale din cauza majorărilor de taxe. Bugetul este construit pe o inflație medie de cca. 6%. Cum?

De peste 30 de ani România este singura tara din Europa care înregistrează permanent deficit fiscal (venituri sub cheltuieli), pentru că mereu veniturile publice au fost supraestimate, iar cheltuielile au fost subestimate. În realitate, aproape în fiecare an, veniturile încasate la buget au fost mai mici, cheltuielile mai mari, iar rectificarea a însemnat aproape mereu o reducere de la investiții. Nu învățăm din istorie? Atunci, consecințele se vor repeta, iar nota de plata o va deconta tot poporul și companiile din privat, prin taxe și mai mari. Probabil NU în 2024 deoarece este nevoie mare de voturi … dar deja îmi este teamă de 2025 …

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp