Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Surpriză? Începem să culegem ce Guvernul „a semănat”: veniturile subperformează din cauza frânării economiei

Marcel Ciolacu - șantier autostradă Ploiești

Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Principalele idei și analize pe care le-am exprimat recent la Digi24, pe marginea ultimelor declarații venite dinspre Ministerul Finanțelor Publice despre situația bugetului public:

- veniturile subperformează din cauza frânării economiei. Surpriză? Nu. Atunci, de ce avem cheltuieli rigide și supradimensionate (salarii mari și mulți angajați în sectorul public, pensii speciale, pierderi ale companiilor de stat)? Soluția propusă: taxe mai mari! Ca să ce? Să reducem puterea de cumpărare și mai mult, să menținem inflația sus (dinspre costuri fiscale ridicate) și dobânzile mari care descurajează investițiile.

- Se spune că „ANAF colectează bine în ultimul trimestru”. Ce nu se spune: colectează bine din ce se declară, dar problema este că NU se declară mult (circa 10% din PIB economie subterană). Și chiar pe sumele declarate, avem sold restant necolectat enorm: circa 70 miliarde de lei la nivelul lunii iunie 2023, de 4 ori mai mult decât impactul estimat al tuturor taxelor și impozitelor majorate la privat.

- Investițiile. Cum stăm cu investițiile? Cel mai slab an al investițiilor din fonduri naționale ca procentaj din PIB din ultimul deceniu (sub 2%), iar la PNRR avem 30 de jaloane întârziate din 49 asumate doar în primul semestru din acest an. Fără investiții în infrastructură, țara nu se dezvoltă. Exemplu: am fost vineri în Suceava, un caz foarte elocvent: al 3-lea cel mai scăzut PIB/ locuitor din România contribuie doar cu 1,5% din PIB, deși au 3% din populație și companii, iar afacerile noi ajung, în medie după 10 ani de activitate, la circa 2 milioane de lei venituri (vs. media națională de 3,5 milioane de lei, mult sub București sau Ilfov care depășesc 5 milioane de lei). De ce nu scalează companiile? De ce nu se dezvoltă? Pentru că rămân sufocate și izolate din cauza investițiilor foarte mici în infrastructura rutieră, transporturi, digitalizare, agricultură etc.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    E antologică formula de taxare prin care dacă depășești un prag ajungi să rămâi cu mai puțini bani decât dacă erai sub pragul respectiv. In momentul respectiv persoana respectivă fie își oprește activitatea, fie de la început nu declară tot venitul de fiecare dată când se ivește ocazia. Deci fie scade PIB-ul și/sau scad încasările la buget. Logica socialistă à la Ciolacu…
    • Like 1
    • @ Mihai
      mhm check icon
      Formula cu praguri nu e inventia lui Ciolacu, Analfabetismul fiscal nu apanajul psd, toate partidele sufera de el.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
sound-bars icon