Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Surpriză? Începem să culegem ce Guvernul „a semănat”: veniturile subperformează din cauza frânării economiei

Marcel Ciolacu - șantier autostradă Ploiești

Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Principalele idei și analize pe care le-am exprimat recent la Digi24, pe marginea ultimelor declarații venite dinspre Ministerul Finanțelor Publice despre situația bugetului public:

- veniturile subperformează din cauza frânării economiei. Surpriză? Nu. Atunci, de ce avem cheltuieli rigide și supradimensionate (salarii mari și mulți angajați în sectorul public, pensii speciale, pierderi ale companiilor de stat)? Soluția propusă: taxe mai mari! Ca să ce? Să reducem puterea de cumpărare și mai mult, să menținem inflația sus (dinspre costuri fiscale ridicate) și dobânzile mari care descurajează investițiile.

- Se spune că „ANAF colectează bine în ultimul trimestru”. Ce nu se spune: colectează bine din ce se declară, dar problema este că NU se declară mult (circa 10% din PIB economie subterană). Și chiar pe sumele declarate, avem sold restant necolectat enorm: circa 70 miliarde de lei la nivelul lunii iunie 2023, de 4 ori mai mult decât impactul estimat al tuturor taxelor și impozitelor majorate la privat.

- Investițiile. Cum stăm cu investițiile? Cel mai slab an al investițiilor din fonduri naționale ca procentaj din PIB din ultimul deceniu (sub 2%), iar la PNRR avem 30 de jaloane întârziate din 49 asumate doar în primul semestru din acest an. Fără investiții în infrastructură, țara nu se dezvoltă. Exemplu: am fost vineri în Suceava, un caz foarte elocvent: al 3-lea cel mai scăzut PIB/ locuitor din România contribuie doar cu 1,5% din PIB, deși au 3% din populație și companii, iar afacerile noi ajung, în medie după 10 ani de activitate, la circa 2 milioane de lei venituri (vs. media națională de 3,5 milioane de lei, mult sub București sau Ilfov care depășesc 5 milioane de lei). De ce nu scalează companiile? De ce nu se dezvoltă? Pentru că rămân sufocate și izolate din cauza investițiilor foarte mici în infrastructura rutieră, transporturi, digitalizare, agricultură etc.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    E antologică formula de taxare prin care dacă depășești un prag ajungi să rămâi cu mai puțini bani decât dacă erai sub pragul respectiv. In momentul respectiv persoana respectivă fie își oprește activitatea, fie de la început nu declară tot venitul de fiecare dată când se ivește ocazia. Deci fie scade PIB-ul și/sau scad încasările la buget. Logica socialistă à la Ciolacu…
    • Like 1
    • @ Mihai
      mhm check icon
      Formula cu praguri nu e inventia lui Ciolacu, Analfabetismul fiscal nu apanajul psd, toate partidele sufera de el.
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult