Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Surpriză? Începem să culegem ce Guvernul „a semănat”: veniturile subperformează din cauza frânării economiei

Marcel Ciolacu - șantier autostradă Ploiești

Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Principalele idei și analize pe care le-am exprimat recent la Digi24, pe marginea ultimelor declarații venite dinspre Ministerul Finanțelor Publice despre situația bugetului public:

- veniturile subperformează din cauza frânării economiei. Surpriză? Nu. Atunci, de ce avem cheltuieli rigide și supradimensionate (salarii mari și mulți angajați în sectorul public, pensii speciale, pierderi ale companiilor de stat)? Soluția propusă: taxe mai mari! Ca să ce? Să reducem puterea de cumpărare și mai mult, să menținem inflația sus (dinspre costuri fiscale ridicate) și dobânzile mari care descurajează investițiile.

- Se spune că „ANAF colectează bine în ultimul trimestru”. Ce nu se spune: colectează bine din ce se declară, dar problema este că NU se declară mult (circa 10% din PIB economie subterană). Și chiar pe sumele declarate, avem sold restant necolectat enorm: circa 70 miliarde de lei la nivelul lunii iunie 2023, de 4 ori mai mult decât impactul estimat al tuturor taxelor și impozitelor majorate la privat.

- Investițiile. Cum stăm cu investițiile? Cel mai slab an al investițiilor din fonduri naționale ca procentaj din PIB din ultimul deceniu (sub 2%), iar la PNRR avem 30 de jaloane întârziate din 49 asumate doar în primul semestru din acest an. Fără investiții în infrastructură, țara nu se dezvoltă. Exemplu: am fost vineri în Suceava, un caz foarte elocvent: al 3-lea cel mai scăzut PIB/ locuitor din România contribuie doar cu 1,5% din PIB, deși au 3% din populație și companii, iar afacerile noi ajung, în medie după 10 ani de activitate, la circa 2 milioane de lei venituri (vs. media națională de 3,5 milioane de lei, mult sub București sau Ilfov care depășesc 5 milioane de lei). De ce nu scalează companiile? De ce nu se dezvoltă? Pentru că rămân sufocate și izolate din cauza investițiilor foarte mici în infrastructura rutieră, transporturi, digitalizare, agricultură etc.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    E antologică formula de taxare prin care dacă depășești un prag ajungi să rămâi cu mai puțini bani decât dacă erai sub pragul respectiv. In momentul respectiv persoana respectivă fie își oprește activitatea, fie de la început nu declară tot venitul de fiecare dată când se ivește ocazia. Deci fie scade PIB-ul și/sau scad încasările la buget. Logica socialistă à la Ciolacu…
    • Like 1
    • @ Mihai
      mhm check icon
      Formula cu praguri nu e inventia lui Ciolacu, Analfabetismul fiscal nu apanajul psd, toate partidele sufera de el.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult